Condoleanțe familiei, Uniunii Ziariștilor Profesoniști și cui se simt îndurerați pentru pierderea președintelui nostru DORU DINU GLĂVAN

      Sunt sincer mișcat, vestea nefastă despre moartea pentru mine neașteptată, deloc anticipată, a președintelui UZPR, căruia zilele acestea îi expediasem, după obicei,  recenta mea carte din ciclul  „Istorii, comentarii, miscelanea”, vol. 40, și eram în așteptarea Cuvântului său care, de fiecare dată sosea cu noi și noi încurajări, pentru care îi mulțumesc acum și aici.

          La vârsta mea declar am pierdut un îndrumător, un sfătuitor, un prieten în ce este profesia noastră.

          Alături de cei ai mei, plecați mai înainte, îl plâng și mă rog lui Dumnezeu ca președintelui nostru  Doru DINU GLĂVAN  să i se ierte orice păcat al vieții dacă îl are. Să-i fie țărâna ușoară, cum mă rog și pentru cei din care îmi gestionez suflul zilei.

           Ion N. Oprea, membru al UZPR, datorită recunoașterii de către  Doru Dinu Glăvan – și colegii săi din Centrală –  a activității mele publicistice de peste 70 de ani.