Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Construcţie lirică

    POESIS
    autor Vasile Fetescu

    Construcţie lirică

    Culeg boabe de rouă
    şi le pun
    în poeme
    pentru a le da
    limpezime şi prospeţime.
    Suliţele zorilor,
    care îmi străpung fereastra,
    le topesc
    în versurile pe care
    le zămislesc.
    Gândurile învăluite
    în simţiri fierbinţi
    şi în slobodă fantezie
    le orânduiesc
    în construcţia lirică
    pe care o zidesc.

    Speranţe îmbobocite

    Au îmbobocit speranţele
    în cer
    sunt stele, ori fiori înfierbântaţi
    de ger.
    Obosită de strălucire,
    Luna a apus;
    vântul mi-a spulberat
    norocul
    şi în neant l-a dus.
    Hălăduiesc prin munţii
    pe nefericiri clădiţi;
    speranţe de mai bine,
    la mine când veniţi?
    Scârţâie roata
    de la fântâna firii;
    cu paşi şovăielnici
    mă îndrept
    spre cumpăna iubirii.

    Stampă
    Mi-am caligrafiat numele
    pe un petic
    de infinit
    spre dăinuire peste timpuri
    şi abisuri
    trecătoare.
    Cu litere din secole
    şi milenii
    am alcătuit slove,
    stihuri şi poeme,
    încărcate cu gânduri
    şi simţăminte,
    pentru trăitorii
    veşniciei.
    Timpul
    le va căra în spatele-i
    herculean
    şi le va depune
    în braţele infinitului.

    Testament

    Pe-al minţii ecran
    abisal,
    cu slove culese din alfabetul
    fiinţial,
    cu sufletul cătrănit
    mi-am scris testamentul
    de sfârşit.
    Suferinţele, dramele,
    neîmplinirile, umilinţele,
    sărăcia şi toate zilele
    amare
    le las uitării
    atotdevoratoare.
    În sufletu-mi vestejit,
    păstrez amintirile
    din universul
    în care am copilărit,
    anii de vieţuire cu familia
    întreagă şi unită
    şi pe cei de trudnicie
    creatoare împlinită.
    Trupul trudit
    şi secătuit
    îl încredinţez pământului,
    în ţărâna-i sfântă
    să-l îmbrace
    şi să-l hodinească
    în eterna pace.
    Sufletu-mi zbuciumat
    şi împovărat
    implor veşnicia să-l primească
    şi să-l veşnicească.
    Construcţie lirică

    Culeg boabe de rouă
    şi le pun
    în poeme
    pentru a le da
    limpezime şi prospeţime.
    Suliţele zorilor,
    care îmi străpung fereastra,
    le topesc
    în versurile pe care
    le zămislesc.
    Gândurile învăluite
    în simţiri fierbinţi
    şi în slobodă fantezie
    le orânduiesc
    în construcţia lirică
    pe care o zidesc.

    Speranţe îmbobocite

    Au îmbobocit speranţele
    în cer
    sunt stele, ori fiori înfierbântaţi
    de ger.
    Obosită de strălucire,
    Luna a apus;
    vântul mi-a spulberat
    norocul
    şi în neant l-a dus.
    Hălăduiesc prin munţii
    pe nefericiri clădiţi;
    speranţe de mai bine,
    la mine când veniţi?
    Scârţâie roata
    de la fântâna firii;
    cu paşi şovăielnici
    mă îndrept
    spre cumpăna iubirii.

    Stampă
    Mi-am caligrafiat numele
    pe un petic
    de infinit
    spre dăinuire peste timpuri
    şi abisuri
    trecătoare.
    Cu litere din secole
    şi milenii
    am alcătuit slove,
    stihuri şi poeme,
    încărcate cu gânduri
    şi simţăminte,
    pentru trăitorii
    veşniciei.
    Timpul
    le va căra în spatele-i
    herculean
    şi le va depune
    în braţele infinitului.

    Testament

    Pe-al minţii ecran
    abisal,
    cu slove culese din alfabetul
    fiinţial,
    cu sufletul cătrănit
    mi-am scris testamentul
    de sfârşit.
    Suferinţele, dramele,
    neîmplinirile, umilinţele,
    sărăcia şi toate zilele
    amare
    le las uitării
    atotdevoratoare.
    În sufletu-mi vestejit,
    păstrez amintirile
    din universul
    în care am copilărit,
    anii de vieţuire cu familia
    întreagă şi unită
    şi pe cei de trudnicie
    creatoare împlinită.
    Trupul trudit
    şi secătuit
    îl încredinţez pământului,
    în ţărâna-i sfântă
    să-l îmbrace
    şi să-l hodinească
    în eterna pace.
    Sufletu-mi zbuciumat
    şi împovărat
    implor veşnicia să-l primească
    şi să-l veşnicească.

    Nu

    Nu sunt născut
    pentru aceste vremuri
    năuce;
    Nu am învăţat
    să trăiesc dezmăţat;
    Nu am deprins risipa,
    nici nechibzuinţa,
    cumpătarea şi măsura în toate
    mi-au călăuzit existenţa;
    Nu suport minciuna,
    prefăcătoria, obrăznicia…;
    Nu pot fi altfel
    decât
    aşa cum am fost şlefuit
    la şcoala familiei în care
    am copilărit.
    Nu…



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5