ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Contribuția Bisericii Ortodoxe din zona Botoșani la Războiul pentru Întregire Națională și la realizarea Marii Uniri din 1918

Primit pentru publicare: 21 Nov. 2018
Autor: Prof. D-r Dan PRODAN, redactor, Rev. Luceafărul
Publicat: 21 Nov. 2018
Editor: Ion ISTRATE

La an aniversar, Proiectul Național Centenarul Marii Uniri din 1918 se materializează în mai multe componente de manifestare. Una dintre ele este cea livrească, a contribuțiilor cu tematică istorică, de popularizare. În acest orizont centenar aniversar și în această diviziune a proiectului se încadrează prezenta contribuție a preotului iconom stavrofor Ioan Iordachi, Biserica botoșăneană și Marea Unire, Carte tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului  Teofan , Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, cu o Prefață de prof. dr. Dan Prodan, Editura Doxologia, Iași, 2018.

În cartea sa, autorul își propune să prezinte cititorilor, de la elevi de liceu la pensionari, dar toți interesați de trecutul poporului român, cele mai importante coordonate ale evoluției statelor feudale românești din spațiul geografico – istoric delimitat de Nistru – Tisa – Dunărea inferioară – Marea Neagră – Munții Carpați, în epocile medie și modernă. Unitatea economică, politică, culturală, religioasă, națională, ideologică românească a avut originea în evul mediu și s-a consolidat în perioada modernității. La sfârșitul secolului al XVII-lea Transilvania a devenit provincie austriacă de graniță carpatină, peste nouă decenii Bucovina a suferit aceeași soartă, după aproape patru decenii Moldova dintre Prut și Nistru a fost ocupată samavolnic de către armata țarului rus Alexandru I Romanov. Astfel, importante teritorii străbune au fost rupte din vatra românismului, dar mișcarea națională s-a intensificat, formulând, împreună cu românii din regat, idealul politic național românesc: formarea statului național unitar român.

Ca urmare, participarea României la Primul Război Mondial, sub forma Războiului de Întregire Națională a fost soluția pentru realizarea dezideratului național secular. Dar războiul a cerut mari jertfe, iar instituția Bisericii Ortodoxe Române s-a implicat activ în marele efort de susținere a frontului și de gestionare a situației interne complexe: lipsuri, sărăcie, foamete, boală, supra-aglomerare, agitații politice, trupe rusești înfestate cu microbul bolșevic. Evident, Biserica Ortodoxă din zona Botoșani nu putea lipsi de la depășirea acestor provocări și realizarea dezideratului național. Marea Unire din 1918, a Basarabiei (la 27 martie / 9 aprilie), Bucovinei (la 15 / 28 noiembrie), Transilvaniei, Maramureșului, Crișanei și Banatului (la 18 noiembrie / 1 decembrie) cu Regatul României a reprezentat, concomitent, un sfârșit de drum al realizării idealului național și un început de eforturi naționale pentru consolidarea României Mari pe plan intern și extern.

Autorul, preot botoșănean, a insistat în mod deosebit asupra contribuției Bisericii botoșănene la susținerea Războiului de Întregire Națională (1916 – 1919) și la Marea Unire (martie – decembrie 1918). Slujitorii botoșăneni ai Crucii Ortodoxe au asistat religios luptătorii români de pe front, fiind mobilizați în zona de conflict, s-au implicat în activități complexe în spatele frontului (sprijinirea văduvelor, răniților, orfanilor, refugiaților de război, prevenție sanitară), au ridicat moralul general al românilor în vremuri de restriște și jale.

Considerațiile și comentariile istoriografice sunt formulate pe baza consultării unor izvoare istorice diverse și a unei bibliografii minimale în domeniul tematic abordat, contribuția preotului Ioan Iordachi fiind și o lucrare tematică de istorie locală.

Indiscutabilă lucrare de popularizare a trecutului istoric local botoșănean în context național, de omagiere a Eroilor români căzuți, răniți, prizonieri sau dispăruți pe câmpul de onoare pentru realizarea idealului național – politic multi-secular românesc, având comentarii tematice adecvate, unele detaliate, altele sumare, cartea preotului Ioan Iordachi este o contribuție utilă persoanelor interesate de istoria bisericii creștine botoșănene în contextul unionist al anului 1918, într-o Europă în continuă schimbare, reconfigurată după Primul Război Mondial, în care comunitățile naționale, cu idealurile lor politice, economice, culturale, religioase, ideologice, identitare nu au spus încă ultimul cuvânt.

În concluzie, a precizat autorul, “Activitatea Bisericii botoșănene în timpul războiului și contribuția ei la făurirea Unirii se aseamănă cu cele din alte județe și de aceea prezentarea lor  este un aport la descoperirea și arătarea jertfei fiilor Bisericii noastre și a întregului popor. Prin aceasta spunem și lumii că Unirea nu ne-a fost dată ca dar de alte popoare, ci a fost jertfa Bisericii Române, cler și credincioși. De asemenea, prezentarea lor trebuie să fie un îndemn pentru fiecare român de a-și face datoria oriunde s-ar afla, de a lupta pentru țara aceasta, și mai ales un îndemn la unitate românească” (pp. 143 – 144).

O Bibliografie minimală (pp. 145 – 147 ) și Anexe cu izvoare istorice ale Marii Uniri din 1919 utilizate (documentare, ziaristice, fotografice, arheologice, epigrafice, pp. 151 – 165) întregesc, alături de cele din textul contribuției, informațiile, interpretările și concluziile cărții.

Un calendar editorial mai lejer ar fi permis autorului o formulare și o exprimare mai atentă a propozițiilor și frazelor, o selecție judicioasă, cu prioritate, a evenimentelor prezentate, simplificarea unor considerații și comentarii, dezvoltarea altora, concluzii realiste, mesaj empatic către cititorii de orice vârstă. Un Index general (antroponimic, hidronimic, toponimic, oronimic) și o hartă a spațiului geo – istoric românesc ar fi permis o orientare mai rapidă a cititorului în cadrul cărții.