Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Coposu versus Juncker. Democraţie contra totalitrism

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 20 Mai 2018
Autor: Ionuț ȚENE, membru UZPR
Publicat: 21 Mai 2018
Procesare și adaptare: Dorina RODU
Editor: Ion ISTRATE

 

Coposu versus Juncker. Democraţie contra totalitrism

Tot mai mult în Europa se produce o fractură ideologică şi spirituală. Dacă vestul european adoptă tot mai mult valorile şi simbolurile comuniste reprezentate de Karl Marx, Engels şi Lenin, estul continentului rămâne un bastion al democraţiei şi libertăţii. După experienţa dramatică şi traumatizantă a experienţei comunismului, centrul şi estul Europei nu mai doreşte să repete greşelile trecutului totalitar, în schimb Occidentul cochetează cu valorile marxismului, care deconstruieşte lumea pe „ura şi lupta de clasă”. Eurocraţii de la Bruxelles au îmbrăţişat valorile totalitarismului comunist cu un entuziasm ce aminteşte de Troţki şi ai lui din anii 1917? „Nomenklatura” europeană formată din foşti lideri ai studenţilor revoluţiei castristo-guevariste de la Paris din 1968, cred astăzi că est-europenii nu au înţeles să aplice corect idealurile lui Marx şi ale comunismului. Ridicarea „colosului” din Trier, o statuie megalitică a lui Karl Marx plătită de Republica Populară comunistă Chineză, cu participarea liderului comisiei europene a înspăimântat popoarele şi societatea civilă din estul-european. După ce au fost ucişi sau închişi milioane de europeni în urma regimurilor comuniste, Jean Claude Juncker vrea să reevalueze învăţăturile lui Karl Marx.Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a spus ca în prezent Marx „este blamat pentru lucruri de care nu este responsabil și pe care nu el le-a cauzat prin ceea ce a scris”. Mai rămâne ca europalamentarul Daniel Cohn Bendit, liderul maoiştilor din Parisul anului 1968, să devină noul IV Stalin al Europei, iar Barroso, care teroriza cu bombe ideologice troţkiste Lisabona anilor `70, să redevină noul VI Lenin al UERS?

Nu întâmplător ţările din centrul şi estul Europei se opun împotriva aparatcik-ului de la Bruxelles, care doreşte o reîntoarce ideologică la comunism. Grupul de la Vişegrad şi România sunt sătule de comunism şi nomenklaturişti de tip sovietic. Popoarele est-europene doresc democraţie, libertate şi prosperitate, fiind păţite de „raiul” socialist şi ideile lui Karl Marx, care au semănat moartea şi crima ideologică. Ungurii, românii, polonezii, cehii, sârbii sau bulgarii nu mai pot fi păcăliţi de ideile lui Marx şi Engels şi nici de idiosincraziile totalitare ale lui Jean Claude Juncker. Nu întâmplător zilele acestea s-a publicat testamentul lui Corneliu Coposu, un document dedicat luptei pentru libertate şi democraţie creştină a poporului român. Fundatia „Corneliu Coposu” impreuna cu Asociatia „21 Decembrie 1989” anunţa că a fost găsit, după două decenii, testamentul politic al celui care a fost numit de liderii politici străini şi de presa internatională drept „cel mai moral si mai important politician român dupa Revoluţie”, Corneliu Coposu. Testamentul e o şi un exemplu de regenerare morală pentru clasa politică de azi din România şi din lume. Ionuţ Gherasim, presedintele executiv al Fundatiei „Corneliu Coposu” si fost asistent personal al lui Corneliu Coposu, a citit la Teatrul National, testamentul politic olograf al seniorului, chiar in ziua naşterii sale. „Cred ca mi-am făcut datoria fata de tara, fata de constiinta mea. Nu cred că am să îmi reprosez vinovăţii majore. Am cautat să îmi respect principiile, angajamentul ideologic si toate actiunile nascute din dragoste de patrie si de neamul romanesc. Dacă ar fi sa o iau de la capăt, aş proceda la fel, chiar tinând seama de perspectiva anilor de puscarie, de suferintele indurate. Sunt convins ca politica este o activitate morala si nu poate fi delimitata de etica si de onestitate. Am pretuit intotdeauna oamenii cinstiti si leali. Am avut strângere de inima atunci cand, prin forta împrejurarilor, am fost obligat sa lucrez sau sa fiu în preajma lichelelor si a oamenilor fără caracter. Am detestat pe cei care negociază principiile, deoarece cred că nu este îngăduit sa faci compromisuri care schimba esența obiectivelor pentru care militez. Politica nu poate fi acceptată ca mijloc de promovare a intereselor proprii, serviciile pe care le aduce dezinteresat trebuie sa servească poporul, comunitatea, interesele generale. Am cunoscut si detestat din prima tinerețe materialismul istoric si dialectic, concepţiile marxiste, tezele lui Engels, isprăvile lui Lenin. Cred ca era comunista, impusa tarii noastre după Al Doilea Razboi Mondial, a fost cea mai mare catastrofa din istoria românească. Nu stiu în câtă vreme vom recupera stagnarea malefică pe care ne-a impus-o”, sunt doar cateva fragmente din scrisoarea lăsată de Corneliu Coposu. Citind acest testament înţelegem de ce românii nu mai pot fi comunişti niciodată şi nici nu mai achiesează cântecele de sirenă ale unor eurocraţi de la Bruxelles, care îl au pe Marx, Engels şi Lenin în inimi şi care vor să implementeze ideologiile lor totalitare, aducătoare de întuneric, moarte şi sânge ca-n URSS. Românii nu mai negociază libertăţile câştigate prin luptă de dragul unor idei fixe şi totalitare, fie ele ale trecătorului Jean Claude Juncker. Noi cu democraţia, ei cu utopia.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 36 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5