Costel ZĂGAN
DOINE DE (S)PUS LA RANĂ
E-hei eu vă acuz ca orișicare
că n-am ajuns ceva mai mare
Și Doamne vezi nu se explică
de ce mi-e leafa tot mai mică
Ci hangarale am o cu duiumul
și nenorocul nu-mi dă drumul
Când altul cât ai zice parcă pește
în burtă și în pungă iarăși crește
Și numai eu zău lua-m-ar dracul
nu scap de meseria mea săracul
Când stau și mă întreb ca blegul
cu cine Doamne-oi face întregul
Căci mă feresc de toate și abuz
și-n loc să cânt o doină eu acuz
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania