Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Cristin MAXIM BÎGU: când tu nu ești

 

când tu nu ești

 

atunci când tu nu ești
în camera mea albă
îți simt prezența ta
prin geamul de la stradă

atunci când tu lipsești
din pragul meu nocturn
privesc prea singuratic
un cer… departe e diurn
atunci când tu clipești
te simt în depărtare
îmi ești aproape totuși:
te-ascunzi în depărtare azi
atunci când ești plecat
te simt mereu aproape:
parfumul tău persistă
în pieptul meu prosper
atunci când tu nu dormi
în nopțile cu rime
mă obosesc ușor
în somnul meu cuminte
atunci când tu exiști
în cartea de pe rafturi
simt că pot crește
în prefața veche-a cărții
atunci când tu te-așezi
la masa mea bogată
îmi pare că domnesc
în casa mea curată
atunci când tu respiri
mirosul unei zile noi
eu par că-ți sunt pereche
dorită și-nțeleasă
atunci când tu reciți
privirea mea ascunsă
pot crede că nu sunt
o palidă copertă
atunci cînd tu citești
la masă un jurnal
mă vezi pe mine așezată
pe rolul principal
atunci când tu șoptești
în taină un secret
mă ademenești pe mine
într-un nou dans cochet
atunci când tu revii
la casa noastră mică
îmi pare că nu știi
ce greu mi-a fost…
atunci când tu m-abandonezi
în brațele uitării,
visez că tu-ncetezi
să mă alinți absent
atunci când tu nu crezi
în firea mea modestă
eu totuși pot să cer
îmbrățișarea ta celestă
atunci când nu eram
speranța de la geam
credeai că nu exist
și totuși eu eram
atunci când florile pe masă
se ofilesc atent
tu încă mai visează
la mine eu te-aștept
atunci când buza mea muțește
urechea ta ascultă
iar ochiul tău încă dorește
vederea mea confuză
atunci când vântul bate
la pragul casei mele
tresar în somn și poate
speranțele dispar
atunci când nu ajungi
la ora ta permisă
ghicesc că eu atunci
te-aștept cu ochi prelungi
atunci când cina-i pregătită
pentru o masă-n doi
eu sper să fiu iubită
cum ai promis mereu
atunci când patu-i gol
pustiul mă-nconjoară
și albă-mi este camera
când luna îmi trimite lumina ei ușoară


Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 36 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5