Cu LES ENVOLES (Zburătorul), ETIENN KERN –Premiul GONCOURT pentru DEBUT 2022, lângă spusele lui Franz Reichelt pune și propriile amintiri

                                       Edmond de Goncourt a fost un autor, critic și editor plin de succes în Franța celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, a donat întreaga sa avere pentru fondarea și menținerea Academiei Goncourt, scrie Wichipedia.  Pentru a onora fratele și colaboratorul său Jules Alfred Huot de Goncourt, (1830 – 1870), Academia a inițiat acordarea Premiului Goncourt în fiecare decembrie al fiecărui an începând cu 1903. Juriul care determină câștigătorul se întrunește la restaurantul Drouant, unde ia decizia. Premiul, deși nominalizează o operă literară și nu un individ, asigură câștigătorului un prestigiu literar și public semnificativ.O singură dată acest premiu a fost acordat unui autor de două ori. Este vorba de Romain Gary, care l-a obținut în 1956 pentru Les racines du ciel și în 1975, sub pseudonimul Émile Ajar, pentru La vie devant soi. Alți autori celebri laureați sunt: Marcel Proust, Jean Fayard, Simone de Beauvoir, Georges Duhamel, Alphonse de Châteaubriant, Antonine Maillet, și tot așa, an de an.

              Premiul Goncourt 2022 pentru debut l-a primit scriitorul și profesorul de literatură Etienne Kern pentru romanul LES ENVOLES (Zburătorul), publicat la Editura Gallimard, adus în actualitatea noastră, a cititorilor, prin Suplimentul de cultură a Editurii Polirom și Ziarul de Iași, primul MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA, în care, Dan Burcea, fără a fi titular de rubrică -, ne informează, 21-27 mai 2022, despre EVENIMENT care înseamnă povestea întregii întâmplări, interesante pentru școlari ca și pentru cei care, în ROMÂNIA,  așteaptă sosirea poștașului să le aducă pensia ori să-i someze că sunt în întârziere cu achitarea facturii la Asociație – plata apei și dormitul în propriul apartament-, electricitatea, gazul metan, deșeurile menajere etc.

                Romanul, îi spune Etienne Kern lui Dan Burcea, ivestigatorul-netitular de rubrică la Suplimentul, povestește  incredibila și nebuneasca aventură a lui Franz Reichelt, un croitor pentru dame  sosit la Paris din  Boemia sa natală prin anii 1910, care sare cu parașuta de la primul etaj  al Turnului Eiffel, relatare făcută pe baza unui film făcut de ziariștii acelui timp…

                           Pornind de la acele imagini de film, spune autorul, a încercat să tot refacă  viața eroului său și a reușit să-i redea povestea, pe trei capitole, povestea în sine, apoi cel al dialogului autor cu eroul său și un caiet, cu coperți cenușii care conține fotografiile protagoniștilor…

                         Personajul  din carte, Franz Reichelt, l-ați identifificat?, este, parcă,  tipic înclinat aventurilor, mai cu seamă celor care au marcat începuturile cuceririlor înălțimilor, unul din cei/cele care, ce mai, au marcat începutul aviației.  Omul care nu s-a mulțumit cu puțin. Și tot încercând, repetând, a aspirat să se ridice sus-sus, și de aici, în lume, atâtea accidente și lacrimi…„Încercările de a zbura cu avioanele, chiar dacă doar cu câțiva  metri mai sus și mai departe, notează Dan Burcea, și apoi speranța care a apărut după sosirea în Franța a fraților Wright și succesul lui  Louis Bleriot și al altora au dovedit justificarea deplină a unei astfel de perseverențe, mereu mai sus, mai sus, mai departe…” …Însuși naratorul, Etienne Kern pledează în acest sens: „Franța își descoperea o nouă pasiune”, oamenii  au început să „viseze la nori”, iar școlile de zbor deschise la Mans și la Pan provocau lumea, tinerimea în primul rând  la… nou. Tânăr și dânsul, Autorul, născut la 29 noiembrie 1983, într-un dialog improvizat cu impetuosul  Franz Reichelt, – și prin el cu întreaga generația sa,  care ignora  iminența grabei Istoriei  dar și a momentului, acuși-acuși războiul –  amintea ceea ce se știe, că „civilizațiile  sunt muritoare” ca și omul, deci, grăbește-te!

                      Este, devine interesantă aria biografică a personajului Franz Reichelt  care cu prietenul său Antonio  Fernandez fac nu numai croitorie ci împreună fac exerciții cu avionul până ce amicul este ucis într-un accident, iar el cu cetățenia franceză și alt nume, Francois, dobândite, merge mai departe. Ajutat  de colaboratorii lui – Louise și  Maurice. Katarina, sora sa, Emma și fiica-sa, Alice, văduva lui Antonio,  mai mult, autorul, deloc zgârcit ne oferă și propriile temeri în ale aviației, amintirile bunicului său, ale  unui alt prieten, deși concretețea îi cam lipsește, scrie ca să-și ispitească cititorul cel curios, cu toate că are atâtea „goluri și fantome” în ce are a spune, important este că-și ridică eroul de bază, acolo, unde trebuie. Ca să ne pună și el întrebările sale, vechi sau mai noi, să ne convingă de rolul literaturii, precum DAN LUNGU la Români, astăzi,  – „Sucesul este un fenomen social, nu neaparat literar”…

          Ion N. Oprea, Iași. 25 mai 2022.