Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Cucul din Uzdin

    Cucul  din Uzdin

    De stai şi-aştepţi şnelţugul în gara din Uzdin,
    Ai să auzi cum  cucul cântă  într-un nuc,
    Şi parcă vrea să-ţi spună:pruncii nu mai vin.
    De când eu cânt în gară, pruncii doar se duc.

    Să fie oare cucul de  rele vestitor ?
    Nu vreau să cred în cântul cucului pustiu,
    Dar simt că nu am tihnă şi tâmplele mă dor,
    Şi-mi ninge-n drumul vieţii, mă simt tot mai târziu.

    Ieri toată ziua-am aşteptat, şnelţugul să apară,
    S-aducă pruncul cel plecat, demult în altă ţară,
    Dar cucul trist îmi tot cânta în nucul  de la gară,
    Pruncul tău care-a plecat n-o să mai vină iară.

    Şi azi am fost şi-am aşteptat în gara din Uzdin,
    Şi-acelaşi cuc îmi tot cânta acelaşi cânt de jale plin,
    Şi vântul s-a oprit s-asculte cântul celor ce nu vin,
    Plecaţi în lumile deşarte, un cântec dulce de alin.

    Aşa-mi petrec eu zilele, cu cucul de la gară,
    Ce-mi cîntă-ntr-una într-un nuc, un cânt de viaţ-amară,
    Cântul pruncului pribeag prin lumea de afară,
    Cântul pruncului orfan şi fără drept la ţară.
    Să vii în gara din Uzdin  s-asculţi cum cântă cucul,
    Un cânt de dor de prunc pribeag de tremură văzduhul,
    Şi vei visa că a sosit din lumea de afară,
    Şnelţugul cu un prunc orfan adus de dor de ţară.



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5