Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Cum s-a numit țara lui Mihai Viteazul?

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 03 Iul 2018
Autor: Dr. Ionuț ȚENE, membru UZPR
Publicat: 08 Iul. 2018
Editor: Ion ISTRATE

 

 

 

Cum s-a numit țara lui Mihai Viteazul?

 

De multă vreme mă frământă o imponderabilitate istoriografică. Cum s-a numit țara lui Mihai Viteazul, după unirea de la 1600 înfăptuită de domnitorul muntean? În secolul XVI, în lucrările și studiile umaniștilor, precum și pe hărțile epocii, arealul carpato-danubiano-pontic purta denumirea generică de Dacia. În elita nobiliară și voievodală a epocii titulatura umanistă de Dacia era încetățenită pentru cele trei țări românești. Johannes Honterus a evidentiat în lucrarea sa „Descrierea Lumii” din 1530, în mod cartografic unitatea celor trei țări române, iar prin intermediul hărţii intitulate „Dacia”. La fel și umanistul Nicolae Olahul vorbea la 1536 în lucrarea ”Ungaria” despre vechea Dacie. Mai mult, principele Transilvaniei a stăpânit cele trei țări române sub titulatura de Dacia. Potrivit istoricului Constantin Razachevici, încercarea lui Sigismund Bathory de a-şi impune stăpânirea direct în Ţara Românească şi Moldova a fost socotită la vremea respectivă o tentativă de refacere a Regatului Dacia. Pe lângă numeroasele izvoare maghiare şi italiene, în care Bathory apare cu titulatura de   „principe al Ardealului, Moldovei si Tarii Românesti”, istoricul contemporan al principelui, János Decsi Baranyai, adaugă sintagmei precizarea: „într-un cuvânt întreaga Dacie” (uno verbo tota Dacia).

Ca urmare, acțiunea de unire a țărilor române de către Mihai Viteazul de la 1600 trebuie să o vedem în acest context istoric umanist de refacere a vechii Daciei, un concept renascentist de reînviere a antichității. Toți umaniștii epocii scriau că moldovenii, muntenii și ardelenii vorbesc aceeași limbă, se roagă în rit bizantin și se trag din vechii daci. Era imposibil ca voievoddul Mihai, din ”os domnesc” să nu fi auzit de aceste lucrări și concepte ale epocii. Se știe că Mihai Viteazul s-a folosit de ortodoxie ca de o ideologie unificatoare, fiind implicat în acțiuni religioase în Ardeal și Moldova înainte de unirea de la 1600. Mihai Voievod s-a încoronat stăpân al Ardealului la Alba-Iulia, nu întâmplător, ci pentru că aici funcționa mitropolia ortodoxă recent înființată la cererea sa, conform tratatului cu Sigismund Bathory din 1595. Din noiembrie 1599 Mihai Viteazul a stăpânit cu o mână de fier Ardealul inițiind reforme în favoarea creștinilor ortodocși, deci a românilor persecutați de Uno Trium Naționum. El a numit pârcălabi români în majoritatea cetăților ardelene. În mai 1600, Mihai intră în Moldova, unde îl înfrânge pe Ieremia Movilă, omul polonezilor. Este primit cu bucurie de moldoveni. El a cerut împăratului austriac recunoașterea stăpânirii sale in perpetuum asupra Ardealului, Moldovei și Țării Românești. Titulatura folosită de voievod (într-un document din 6 iulie 1600) era: „Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”. Acum se pune întrebarea firească și logică pentru cercetătorii în istorie: Cum a numit Mihai Viteazul această țară unită? Probabil ca și umaniștii: Dacia? ”Şi hotarul Ardealului… pohta ce-am pohtit… Moldova, Ţara Rumânească”, conform ”testamentului” voievodului. Este improbabil ca voievodul muntean să nu fi dat la propria creație politică un nume de țară. Cercetările viitoare vor desluși această controversă istoriografică.

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 40 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5