Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 6 (126), Iunie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Dagherotipuri din locuri fără timp

Primit pentru publicare: 08 Iun. 2019
Autor: Nicolae CORNESCIAN
Publicat: 09 Iun. 2019
© Nicolae Cornescian, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

Ştiam că în acea viaţă izbuteam să trăim
îndeosebi tocmai acel trecut în care
nu se întâmpla mai nimic important,
exceptând, desigur, nălucirea
că am fi putut exista chiar şi în gândurile
celorlalţi. Despre altceva.
Despre tot ce ar fi posibil
în anumite circumstanţe;
s-ar adeveri în puterea luminii
eliberate de undeva din adâncuri
golite de văzduh condensat.
În deplinătatea altor nopţi,
care erau, poate, ale altora.
Ştiam că locuiam într-o urbe aparent existentă,
întrucât vedeam cum nuanţele amiezii
se depuneau pe văzduhul depărtărilor,
precum oglindiri a tot ce părea
cu totul altceva şi nu se mai putea numi
aproape nicicum. Unde unii din cei ce rămâneau
aici pentru tot restul timpului lor
reuşeau să se simtă prezenţi.
Vedeau cum începea fiecare zi
şi cum trecea viaţa, lăsând tot mai multe fisuri
în ziduri de piatră. Pe când alţii, amestecaţi
cu umbre străine, nu mai întâlneau pe nimeni
pe străzi lăturalnice şi nimic nu le mai aminteau
vocile aduse aici de vânturi tot mai reci.
Precauţi, ne priveau în treacăt,
ca şi cum ar fi încercat să redescopere,
undeva în hăul memoriei,
fizionomiile celor plecaţi într-o altă viaţă.
Pentru o zi sau chiar pentru o săptămână.
Aşijderea nouă, probabil revenind într-un alt loc.
Acolo unde nu-i recunoştea nimeni şi unde,
într-un hotel oarecare, se putea rezerva
tocmai acea cameră ai cărei pereţi
n-au fost atinşi niciodată de umbre albastre şi vii
şi mult mai uşoare decât aerul condensat,
ce încă se mai putea respira,
încă mai amintea clarobscurul acelui trecut
în care nu se întâmpla mai nimic
din tot ce ar fi rămas pentru totdeauna.