Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

DĂINUIREA –  Vârsta pasiunii  –

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.8 (140), August 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

DĂINUIREA  –  Vârsta pasiunii  –

Primit pentru publicare: 29 Aug. 2020
Autor: Vasile FILIP, Iași     
Publicat: 30 Aug.  2020

© Vasile Filip, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


DĂINUIREA
 –  Vârsta pasiunii  –

         Fiind unul din cititorii fideli ai cărților semnate  sau coordonate de Ion N. Oprea, am remarcat prezența constantă a lui Ioan Grămadă în paginile acestora.Prin urmare, nu am rămas deloc surprins de apariția (2020) volumului „Eseurile mele în antologiile Cenaclului de la distanță. Coordonator Ion N. Oprea”, semnat Ioan Grămadă,  Editura „Armonii Culturale” din Adjud – Vrancea.

                     Chiar dacă am convingerea că personalitatea autorului acestei cărți este cunoscută în rândurile cititorilor, cred că o scurtă prezentare este utilă. S-a născut în ziua de 28 iunie, anul 1945, în municipiul Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava, într-o familie care a  știut să-l crească „așa cum bucovineanul își ocrotește pădurea”. Lucrarea fiind continuată și în școlile  prin care a trecut, dar și de o colectivitate în care respectul valorilor tradiționale s-a aflat întotdeauna în mintea și sufletul omului. În acest sens, biografia economistului Ioan Grămadă se relevă prioritar în faptele sale de cetățean, de scriitor, de iubitor al artei populare, de depozitar și valorificator al obiectelor etnografice create în zonă.

                     Ideea  de a oferi chip concret iubirii sale s-a născut prin anul 1974, în timp ce „îl urmărea la televizor pe cunoscutul folclorist  Mihai Florea (…) Deși Câmpulung Moldovenesc nu se număra printre localitățile citate, dispunând și atunci de renumitul muzeu  „Arta lemnului”, de colecția de linguri din lemn a profesorului Ioan Țugui, unică în Europa, ne-am gândit, eu și soția mea Dina, să înființăm o colecție etnografică proprie”. Deci, la început a fost ideea. Au urmat faptele noastre, menite să dea înfățișare ideii: colectarea de obiecte, mai întâi din familia lărgită, mai apoi de la vecini și prieteni, aria de cuprindere întinzându-se la întreaga zonă din preajma orașului Câmpulung Moldovenesc. Momentul  inaugurării colecției a fost cu grijă  ales… „să fie sobru, solemn și cu valoare de simbol, drept care am ales Duminica Floriilor, 4 aprilie 1999, considerând că sărbătoarea  intrării Domnului Iisus Hristos în Ierusalim ar fi cea mai potrivită…”. Opera, crescând în dimensiuni și în valoare, a devenit Muzeu al sufletului bucovinean și „este adăpostit  într-o casă din lemn cioplit pe patru părți de la începutul secolului al XIX-lea și cuprinde, în prezent, 10780 de obiecte, expuse în cadrul a 18 secții și trei expoziții în aer liber”.

                     Alături  de „Câmpulung de altădată”, vizitatorul poate afla amănunte despre „Tradițiile de iarnă din zona Câmpulung”, despre ”Meșteșuguri tradiționale”; poate intra în tainele industriei casnice de odinioară – „Sala de tors, țesut, răsucit”, „Prelucrarea lemnului”, dar și în cele legate de păstorit, de vânătoare și pescuit.

                     De asemenea, se poate minuna în fața casei bătrânești, care are o vârstă de peste 300 de ani și pe care entuziastul artizan o ține în viață. Iar invitația lui Ioan Grămadă este directă și emoționantă: „Fie că pelerinul de azi vine dinspre drumul Sucevei sau dinspre drumul  Dornelor, Muzeul Satului… Capu-Satului dă binețe fiecărui trecător, trudit de  îndărătnicia istoriei, dar care-și caută rădăcinile timpului pierdut sau  doar ascuns de vremuri, poftindu-l să se înfrupte  de sufletul bucovinean de pretutindeni”.

                     În întreaga ei alcătuire, cartea de față este doar o parte din rodul mult mai bogat al unei vieți dedicate mângâierii sufletelor semenilor și îmbogățirii bagajului lor de cunoștințe. Trecutul și prezentul, în viziunea optimistă a autorului (cu toate că nici pe el nu l-au ocolit vânturile și  valurile vieții), prefigurează o undă de speranță, în ocrotirea Divinității. „…cartea aceasta, autor Ioan Grămadă (…), vreau să fie exemplu de muncă și de speranță în mai bine…” remarcă, pe bună dreptate, Ion N. Oprea, în debutul volumului, prefață.  Un volum, al optulea, în truda de scriitor a etnografului



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.626 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5