Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Dariu Pop, o personalitate redescoperită în lumea culturală

Primit pentru publicare: 28 aug. 2017
Autor: Mircea DAROȘI
Publicat: 28 aug. 2017
Editor: Ion ISTRATE

 

Dariu Pop, o personalitate redescoperită în lumea culturală

 

         Există oameni pe care îi readucem în memoria colectivă, doar la distanţe rotunde de timp şi  redescoperim adevărata lor valoare umană şi culturală, abia în momente aniversare. Nu de mult s-au împlinit 130 de ani de la naşterea lui Dariu Pop, o personalitate  complexă, revendicată de patru judeţe: Bistriţa-Năsăud, Maramureşul, Sălăjul şi Satu Mare.  De judeţul nostru se leagă locul naşterii sale, Măgura Ilvei, unde a văzut lumina zilei, la 16 aprilie 1887, localitate pe care o va descrie în memorabilele pagini din romanul ,,Dascălul din Blidari’’.

Copilăria şi adolescenţa lui Dariu Pop este zguduită de numeroase drame familiale. La o vârstă foarte fragedă  îşi pierde amândoi părinţii, care lasă în urma lor cinci copii orfani. În poezia ,,De vorbă cu mama’’rememorează acele momente : ,,A venit apoi, odată-n curtea noastră mult norod / Şapte popi, din şapte sate îţi făcuseră prohod / Şi te-au dus pe sus de-acasă cu cântări şi cu alai…/ Un vecin mă mângâiase, că te duci, măicuţă-n rai…/ Mai târziu, din nou venise-n curtea noastră mult norod,/ Popi şi dascăli de pe sate iarăşi au făcut prohod/ Şi l-au dus pe sus  de-acasă şi pe tata cu alai / Şi vecinul iar îmi spuse c-a plecat la tine-n rai’. În 1906 îl pierde  şi pe fratele său mai mare, Iustin, care avuse grijă de fraţii săi. Şcoala primară o face în satul natal, apoi la Năsăud, unde îl are coleg pe Liviu Rebreanu, de care va fi legat sufleteşte toată viaţa. Din lipsa unor surse materiale, este dus  împreună cu sora sa Reghina la un orfelinat din Debreţin, după care urmează Preparandia din Loşonţ, devenind învăţător şi va activa în această calitate în mai multe şcoli din judeţul Bistriţa-Năsăud : Maieru, Măgura Ilvei, Feldru, Şanţ, Beclean, apoi în judeţul  Maramureş, la Şişeşti şi Băseşti. De judeţul Sălaj îl leagă comuna Bulgari, localitatea de origine a părinţilor săi, unde va lucra pentru scurtă vreme ca dascăl şi ,,va lumina poporul prin muzică şi cântec’’. Pentru că în 1912 a publicat  în ziarul,, Românul’’ din Arad un articol prin care apăra cu vehemenţă limba română, este chemat în instanţă şi i se aplică o amendă de 400 de coroane, dar şi patru luni de închisoare. Se refugiază în România, stabilindu-se la Bucureşti. Aici va desfăşura o bogată activitate ziaristică, dirijează corul transilvănenilor, iar în timpul războiului de reîntregire luptă pe front ca voluntar.

       La un an, după Marea Unire, este numit revizor şcolar în judeţul Satu Mare, fiind primul dascăl român care va îndeplini această funcţie. Aici se va confrunta cu realităţi zguduitoare ale învăţământului : inexistenţa şcolilor româneşti de stat, lipsa cadrelor didactice, a manualelor şcolare, dar şi repulsia maghiarilor faţă de limba română. În perioada interbelică, Dariu Pop  devine ctitorul a peste 120 de şcoli româneşti şi va atrage multe cadre didactice, între care şi pe năsăudenii Aurel Şorobetea, Vasile Scurtu şi Octavian Ruleanu. În perioada sătmăreană se afirmă şi pe plan cultural. Infiinţează revista ,,Ţara de sus’’prin care pune bazele dezvoltării literaturii sătmărene, cunoaşterea şi promovarea tradiţiilor acestui ţinut şi este fondatorul revistei pedagogice ,,Viaţa şcolară’’. În anul 1940, odată cu Dictatul de la Viena, este nevoit să se refugieze la Turda, pentru că acţiunile sale nu erau pe placul autorităţilor maghiare. După război se stabileşte pentru totdeauna la Cluj şi se dedică activităţii muzicale, fiind absolvent al Conservatorului din Bucureşti.

        Pe plan literar, Dariu Pop scrie numeroase  piese de teatru şcolar, povestiri cu un profund caracter educativ, este autorul volumului de poezii,, Crizanteme târzii’’ şi a romanului ,,Dascălul din Blidari’’. Cele 26 de poeme cuprinse în volumul amintit cuprind o tematică diversă, legată de patrie, libertate şi destin, sat, natură, care amintesc de lirica ardelenească a acelei epoci.. Ele sunt scrise în stil clasic şi poartă amprenta unei  nelinişti sufleteşti. Poezia ,,Răvaş către Ion din Ardeal’’are acelaşi mesaj cu cel din poemul lui Radu Gyr ,,Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane !’’ : ,, Ioane,/ Nu mai fi îngândurat/ Pân’ mai sunt coase-n chiotoare/ Şi topoare-n tăietoare./ N-avem noi nimic de dat/ Pân’ mai este-un Dumnezeu,/ Pân’ mai este-o ţâr de lege,/ Pân’avem aşa un rege, / Ce-i al tău, e tăt al tău’’. Se întâlnesc în acest volum poezii cu o largă respiraţie descriptivă : ,,Şi, din ceaţa alburie,/ Resfirată peste sate/ Se desprind năluci tăcute,/ Pe când miezul nopţii bate. /Fiecare-o rană/ De cuţit adânc tăiată,/ Pentr-o brazdă de moşie/ Pentr-o fată minunată’’.

     Tema meditaţiei este adusă în prim plan prin poezia ,,Parva Glosa’’ : ,,Eu nu te-ntreb de unde vii/ Şi nu te-ntreb că unde pleci,/ Pârâu cu vălurele reci/ Pârâu zglobiu cu peşti zglobii/. Şi nu te-ntreb că unde pleci / Mereu ca mine, tu cobori / Ca mine şi tu ai să mori, / Tu-n ape-adânci, eu pe poteci/ Pârău, cu vălurele reci, / De ne-am putea opri pe loc/ Să vecinicim al vieţii joc, / Tu-n pat de stânci, eu pe poteci./ Pârâu zglobiu, cu peşti zglobii, / Pârâu cu vălurele reci, / Eu nu te-ntreb că unde pleci / Şi nu te-ntreb de unde vii’’.

        Romanul ,,Dascălul din Blidari’’este un omagiu adus tatălui său şi satului în care acesta a slujit ca învăţător, dar s-a stins când Dariu avea doar opt anişori. Este un roman al intelectualităţii ardelene  în care se reflectă realităţile  sociale de la sfârşitul sec XIX şi inceputul sec XX. Simplitatea scrierii sale este cuceritoare, personajele aparţin satului Blidari  din Ţara Năsăudului, iar acţiunea se desfîşoară în jurul frământărilor politice care au culminat cu redactarea Memorandumului din 1892. Protagonistul romanului este George Bob, un intelectual model  care aminteşte de Popa Tanda al lui Slavici, dar este opusul lui Zaharia Herdelea din romanul lui Liviu Rebreanu. Opera literară a lui Dariu Pop conţine numeroase elemente monografice ale satului ardelean.

        Talentul artistic al lui Dariu Pop s-a extins şi asupra altor domenii : în muzică s-a afirmat ca dirijor de coruri şi compozitor, dar s-a dovedit şi un pictor cu reale valenţe în această artă. Dacă multă vreme personalitatea lui Dariu Pop a fost dată uitării, după revoluţia din decembrie 1989, el intră în atenţia instituţiilor de cultură. Şcoala din Măgura Ilvei , ca şi Şcoala nr. 20 din Satu Mare se vor  numi ,,Dariu Pop’’, Casa Corpului didactic din Satu Mare este botezată cu acelaşi nume, iar Societatea profesorilor sătmăreni poartă cu mândrie numele lui. Tot în acest oraş s- a ridicat bustul ilustrului profesor în faţa Inspectoratului şcolar judeţean şi s-au aşezat plăci comemorative pe faţadele unor clădiri şcolare, în semn de omagiu pentru cel care a fost,, revizor şcolar, ctitor de reviste literare, director de ziare, scriitor polivalent, pictor, compozitor, geograf, istoric şi folclorist’’. Nici Bistriţa n-a rămas mai prejos cu acţiunile de omagiere a acestei personalităţi. Biblioteca judeţeană,, George Coşbuc’’, dar şi alte instituţii culturale l-au sărbătorit acasă la el,  au organizat simpozione, a fost trecut în dicţionare antologice şi popularizat prin mass-media pentru a-l readuce în memoria contemporaneităţii.

 

                                                                                                           



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 29 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5