La Serbările Naționale de la Țebea din 8 septembrie 2024, dedicate Bicentenarului nașterii Eroului Națiunii Române, Craiul Munților, AVRAM IANCU au participat peste 100 de reprezentanți ai Societății Cultural-Patriotice Avram Iancu din România, răspunzând astfel invitației oficiale adresate de Prefectura Județului Hunedoara. Merită felicitări toți participanții , dar și conducerea societății (președinte, Tiberiu Groza).

Filiala Dej a fost reprezentată de o delegație formată din: prof. Elena Valeria Ciura, președinte, Dr. Teodora Claudia Iliescu, prof. Ana Maria Pop, prof. Doina Faur și prof. Gheorghe Giurgiu, secretarul filialei. Delegația dejeană a făcut parte din cei 60 de reprezentanți ai Societății care au sosit sâmbătă la Vața de Jos, unde am fost cazați în hotelul Ponor, în condiții foarte bune. În seara zilei de 7 septembrie 2024, în frumosul parc al stațiunii Vața Băi, filialele prezente au desfășurat o activitate utilă, iar din conducerea societății a participat doamna secretar general, Fănica Moldovan, moață din Scărișoara, soțul Domniei Sale fiind originar de pe Valea Someșului (Mica, în apropiere de Dej). De altfel doamna Fănica Moldovan ne-a însoțit de la Cluj-Napoca până la Vața de Jos.

La întrunirea de la Vața de Jos, domnul vicepreședinte al Societății, Vasile St. Tutula a prezentat numărul 76/iunie 2024 al revistei „ Iancule Mare‟. La paginile 31-32 a fost inclus și articolul meu „Întâlnire de suflet a moților din Dej, județul Cluj, într-o ședință de bilanț și anticipare a activităților viitoare“.

Doamna secretar general, Fănica Moldovan a ascultat și a notat problemele semnalate de reprezentanții filialelor prezente. Au urmat apoi momente de destindere și socializare, cu cântec, dans și bună dispoziție. La Vața de Jos m-am bucurat să-l întâlnesc pe domnul General Vasile Bârea din Brad, pe care îl apreciez foarte mult.

Ne aflăm în comuna Vața de Jos, județul Hunedoara, comună cu 3163 de locuitori în 2021, în scădere față de cei 3728 de locuitori existenți în 2011. Comuna are 11 sate; Vața de Jos ( satul de reședință), Vața de Sus ( unde s-a născut Părintele Arsenie Boca (1910-1989) ), Birtin ( unde au locuit unchiul Dumitru și mătușa Mărioara, Dumnezeu să-i ierte !), Basarabasa, Brotuna, Căzănești, Ocișor, Ociu, Prăvăleni, Prihodiște și Tătărăștii de Criș. Stațiunea balneoclimaterică Vața de Jos este situată la 233 m altitudine, în Depresiunea Zarandului și are izvoare minerale, ape termale și ape sulfuroase. Vața de Jos este situată pe Crișul Alb, la 19 km de municipiul Brad, 58 km de municipiul Deva, 139 km de Arad și 142 km de Oradea. Este atestată documentar din 1439, într-un act regal care dăruiește ținutul despotului sârb Gheorghe Brancovici. Aici venea, la începutul secolului al XX-lea, regele Carol al II-lea , care pleca de la Săvârșin, pe „Drumul Regelui‟, pentru a se trata în această stațiune. De mic copil am venit la Băile Vața de Jos cu unchiul Dumitru și cu mătușa Mărioara (Dumnezeu să-i ierte!), care au trăit la Birtin , la 3,2 km de Vața de Jos.

În drum spre Vața de Jos, delegația filialei Dej a trecut prin Baia de Criș, locul unde a murit Avram Iancu , la 10 septembrie 1872, în urmă cu 152 de ani.

Comuna mea natală, Bulzeștii de Sus, județul Hunedoara se află între Vidra de Sus, azi Avram Iancu ( locul unde s-a născut Avram Iancu în 1824, „pe vremea cireșelor‟ ) și Baia de Criș, locul unde a murit. Comuna Baia de Criș din județul Hunedoara, comună vecină cu localitatea mea natală, Bulzeștii de Sus, are opt sate: Baia de Criș ( reședința), Baldovin, Căraci, Carastău, Lunca, Rîșca, Rișculița, Văleni și Țebea ( unde se află mormântul Craiului Munților, Avram Iancu). În nenumăratele drumuri de la Vidra de Sus la Baia de Criș , Avram Iancu poposea adesea la fostul său oștean, Avram Giurgiu din Bulzești și se întreținea cu fiul acestuia, Petre Giurgiu, student bursier la Școala Superioară de Agricultură din București. (Despre Țebea vezi Gheorghe Giurgiu, Tablete pentru neuitare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2021, pp. 122-125).

Bulzeștenii mei au organizat, între 6-8 septembrie 2024 parcurgerea celor 45 km din „Drumul Iancului ‟, pe traseul Vidra de Sus – Bulzeștii de Sus ( comuna mea natală) – Baia de Criș – Țebea ( a V-a ediție anuală). Organizatorii au precizat că „drumul de la Vidra nașterii către Țebea adormirii lui Avram Iancu sperăm să refacă , peste timp, un drum către noi înșine‟.

În 8 septembrie 2024, dimineața, părăsim frumoasa stațiune Vața de Jos , după un mic dejun copios la Restaurantul Phoenix și ne deplasăm cu microbuzul la Țebea. Ajungem cu bine, găsim un loc de parcare foarte bun și ne îndreptăm spre Panteonul Moților de la Țebea, județul Hunedoara, locul unor ample manifestări dedicate împlinirii celor 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, Crăișorul Munților. Mai întâi delegația Filialei Dej a Societății Cultural-Patriotice Avram Iancu din România a participat la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie oficiată în Biserica „Adormirea Maicii Domnului‟ din Parohia Țebea, Protopopiatul Brad de către Preasfințitul Părinte Nestor Dinculeană, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul , Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Facem precizarea că satul Huta din comuna Chiuiești, județul Cluj (aproape de Dej) a dat Bisericii Ortodoxe Române doi ierarhi: Preasfințitul Părinte Gurie Georgiu, primul Episcop al Devei și Hunedoarei ( trecut la cele veșnice la 21 octombrie 2021) și Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei.

În cuvântul de învățătură , PS Nestor , Episcopul Devei și Hunedoarei a spus; „ Avram Iancu a dorit și a luptat jertfelnic pentru fericirea celor mulți, motiv pentru care este considerat erou național și el trebuie să fie model vrednic de urmat…Veșnică să-i fie pomenirea din neam în neam eroului nostru național, Avram Iancu!‟, a apus la Țebea PS Nestor. Cei prezenți au asistat apoi la slujba Parastasului la mormântul Craiului Munților. Împreună cu Eroul Național Avram Iancu au fost pomeniți și tribunii Ioan Buteanu , Simion Groza preotul și eroii români din toate timpurile și din toate locurile. Au urmat frumoase cuvinte și mesaje adresate de reprezentanții autorităților statului. Mi-a plăcut evocarea istorică a domnului prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, care, într-o exprimare sintetică, concisă a surprins excepțional personalitatea marelui erou național, Avram Iancu. L-am felicitat pe domnul academician Ioan Bolovan, care este originar din Țara Zarandului (Pâncota), iar soția Domniei Sale, doamna conf. univ. dr. Sorina Paula Bolovan provine și din comuna mea natală, Bulzeștii de Sus, unde a locuit și este înmormântat bunicul, Paul Petru.

Ceremoniile omagiale au debutat cu intonarea Imnului Național al României și a cântecului „Marșul lui Iancu‟, interpretate emoționant de către militarii prezenți la Țebea, acompaniați de fanfară. A urmat depunerea coroanelor de flori la mormântul lui Avram Iancu. Delegația Societății Cultural-Patriotice Avram Iancu din România, în frunte cu președintele Tiberiu Groza a depus o coroană de flori la mormântul Eroului Național Avram Iancu.

Fiind originar din Țara Zarandului și absolvent al Liceului „Avram Iancu“ din Brad, județul Hunedoara, am participat la multe manifestări la Panteonul Moților de la Țebea. Pot să afirm că ediția Bicentenarului nașterii lui Avram Iancu a fost una de excepție, foarte bine organizată. Cu toate acestea și în acest an s-au perpetuat unele lucruri care nu sunt în regulă. Prima dintre ele a fost continuarea folosirii lui Avram Iancu pentru obținerea de capital electoral de către unii politicieni sau de către unele partide. Avram Iancu este al tuturor românilor, iar Țebea va trebui să devină și „Panteonul Unității Românilor”, conform devizei „AVRAM IANCU suntem toți!“. Pentru împlinirea acestor deziderate în primul rând se impune modificarea Legii 215/2016, care este depășită , deoarece a condus la diminuarea rolului societății civile, a societăților culturale în organizarea și desfășurarea acestor ceremonii. Astfel manifestările omagiale au fost confiscate de oficialitățile statului, armată și autoritățile locale. În cazul nostru, Serbările Naționale de la Țebea ar trebui organizate de Societatea Cultural-Patriotică AVRAM IANCU din România împreună cu Primăria Baia de Criș. În acest fel s-ar putea realiza „Serbările Unității Românilor“, nu cele ale dezbinării. Este inadmisibil ca președintele Societății Cultural-Patriotice AVRAM IANCU din România să nu fie invitat să ia cuvântul la aniversarea a 200 de ani de la nașterea lui AVRAM IANCU. Se cuvenea, de asemenea ca Societatea Cultural-Patriotică AVRAM IANCU din România să fie printre primele entități care depun coroane de flori la mormântul marelui erou național.

Așa cum am mai spus sunt născut și am copilărit în Țara Zarandului, am urmat o instituție de învățământ cu o frumoasă tradiție, („alma mater zarandensis“), Liceul „Avram Iancu“ din Brad fiind al V-lea gimnaziu românesc din Ardeal, la inaugurarea căruia a participat Avram Iancu, care a ținut și o înflăcărată cuvântare (vezi Gheorghe Giurgiu, Reflecții și alte scrieri, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2023, pag. 156). Am avut privilegiul să particip și la centenarul acestui liceu, fiind elev în clasa a XII-a, la 12 octombrie 1969. Ca urmare sunt legat sufletește de aceste locuri și de oamenii care trăiesc aici. Am profitat de prezența mea la Țebea pentru a mă întâlni cu rude, prieteni, foști colegi, consăteni. M-am bucurat mult pentru faptul că vărul Dan Aurel Ivașca din Brad s-a deplasat la Țebea special pentru a ne întâlni și îi mulțumesc pentru asta. Am avut bucuria să-l cunosc, la Țebea, pe domnul Doru-Ioan Paul, primarul comunei Bulzeștii de Sus (comuna mea natală), cu care sunt prieten pe o rețea de socializare, dar nu ne-am văzut până pe 8 septembrie 2024, Domnia Sa fiind născut după plecarea mea de la Bulzești. M-a bucurat și întâlnirea cu alt prieten, domnul Vasiu Adrian Viorel, primarul comunei Tomești, județul Hunedoara.

Noi, participanții la Serbările Naționale de la Țebea, dedicate Bicentenarului nașterii lui Avram Iancu , putem face o comparație cu serbările omagiale organizate la Centenarul nașterii lui Avram Iancu, în 1924. La Centenarul nașterii lui Avram Iancu, la Țebea, au fost prezenți la festivități Regele Ferdinand I al României, împreună cu Regina Maria. Regele l-a decorat pe unicul luptător în viață din oastea lui Avram Iancu, Simion Jorza de 97 de ani, din Dupăpiatră, cu cea mai mare și mai scumpă decorație a Țării, „COROANA ROMÂNIEI“. Plin de bucurie și cu lacrimi în ochi, bărbatul de 97 de ani proaspăt decorat, Simion Jorza, a spus: „Dumnezeu ne-a ajutat pe noi românii și pentru ce am luptat noi atunci, s-a împlinit la 1918, când s-a întregit Țara Românească“.

La Centenarul nașterii lui Avram Iancu , pe lângă Regele Ferdinand I și Regina Maria, au fost prezenți: Ion I.C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri, Alexandru Lapedatu, ministrul Cultelor și Artelor, dr. Elie Miron Cristea, Patriarhul României, dr. Nicolae Bălan, mitropolitul ortodox al Ardealului, Vasile Goldiș, președintele Asociațiunii ASTRA, academician Octavian Goga, dr. Ioan Lupaș, membru al Academiei Române, care, la Țebea, la mormântul lui Avram Iancu a rostit o frumoasă cuvântare și mulți alții. Asociațiunea ASTRA a fost sufletul serbărilor omagiale organizate nu numai la Țebea, ci și la Baia de Criș, Brad, Abrud, Câmpeni, Vidra de Sus, Cluj, Muntele Găina. La Cluj, în fața Catedralei Ortodoxe s-a sfințit locul pe care urma să se amplaseze statuia lui Avram Iancu. Pe acest loc, la 30 noiembrie 1993, Societatea Cultural-Patriotică Avram Iancu din România a reușit să ridice cea mai impozantă statuie a lui Avram Iancu, până în prezent.

La sărbătorirea Centenarului nașterii lui Avram Iancu de la Țebea au participat, după unele aprecieri, peste 50 00 de români. Comparând amploarea serbărilor din 1924, cu cele de la Bicentenarul nașterii lui Avram Iancu, pe bună dreptate, domnul Tiberiu Groza, președintele Societății Cultural-Patriotice Avram Iancu din România a concluzionat: „Spre veșnica lor rușine, Președintele României, Primul Ministru, Președinții Senatului și Camerei Deputaților și președinții celor mai importante partide din România au lipsit de la manifestări, transmițând doar coroane și mesaje protocolare. Au lipsit de asemenea reprezentanții Patriarhiei Române, ai Casei Regale a României, cei ai Academiei Române ( reprezentată doar de academicianul Ioan Bolovan) și cei ai Asociațiunii ASTRA, dovedind cu toții că nu au înțeles importanța momentului, nici importanța gestului lor ca exemplu de urmat pentru români și mai ales pentru tânăra generație, dovedind că declararea anului 2024 ca „Anul Avram Iancu“ a fost doar o formalitate realizată la insistențele asociațiilor patriotice“. Domnul președinte Tiberiu Groza ajunge la o concluzie firească și anume la constatarea măreției și valorii realizatorilor României Mari și „micimea celor care conduc România în vremurile noastre“. Domnul președinte Tiberiu Groza adaugă:

„Societatea Cultural-Patriotică Avram Iancu din România constată cu mare tristețe declinul constant al patriotismului în România , slăbirea, până aproape de dispariție a educației cultural-patriotice oferite tinerei generații, datorită micimii actualilor conducători ai României, a formalismului de care dau dovadă și care, în discursuri , dar nu în fapte, îl preamăresc pe Avram Iancu, dându-l ca exemplu de adevărat patriot și om politic, luptător și jertfitor pentru binele și prosperitatea neamului său. În Anul Avram Iancu constatăm cu regret imposibilitatea de a ne ridica prin idealuri, fapte și realizări la înălțimea marilor înaintași, făuritori ai României Mari.“, a afirmat pe bună dreptate președintele Tiberiu Groza.

În cadrul manifestărilor ocazionate de Centenarul nașterii lui Avram Iancu s-a înscris și sfințirea Crucii Iancului de pe Muntele Găina, la 1 septembrie 1924, în prezența Regelui Ferdinand I al României. La acest eveniment a participat și tatăl meu, Dionisie Giurgiu, împreună cu alți tineri din satul Giurgești și din comuna Bulzești, localitatea mea natală fiind situată la poalele Muntelui Găina. Tatăl meu avea pe atunci 19 ani. (vezi Gheorghe Giurgiu, De la Bulzești la Dej. Trecem prin timp, dar păstrăm amintirile…, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2020, 9.28, pag. 308).

Dacă tatăl meu a participat la Centenarul nașterii lui Avram Iancu, mulțumesc Bunului Dumnezeu că m-a învrednicit să prind Bicentenarul nașterii Crăișorului Munților și să particip, alături de delegația dejeană și de ceilalți participanți la Serbările Naționale de la Țebea din 8 septembrie 2024.

Glorie eternă marelui Erou al Națiunii Române, Avram Iancu!

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Prof. Gheorghe GIURGIU, secretarul Filialei Dej a Societății Cultural-Patriotice AVRAM IANCU din România