Întâlnire de suflet a moților din Dej, județul Cluj într-o ședință de bilanț și anticipare a activităților viitoare

•             Joi, 22 februarie 2024, moții din Filiala Dej a Sociatății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu”din România s-au reunit într-o ședință de analiză și proiecție la care a participat domnul Tiberiu Groza, președintele Sociatății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu”din România.
•             Președintele filialei, doamna profesor Elena Valeria Ciura a adresat invitația de a susține o prelegere despre Răscoala de la 1784 din Transilvania, răscoală condusă de Horia, Cloșca și Crișan doamnei profesor Valeria Huza. Cu toții am ascultat cu interes expunerea doamnei profesor, o prezentare coerentă, clară, concisă, foarte bine documentată. Exemplificăm cu folosirea numelui corect al eroului-martir Crișan (Giurgiu Gheorghe). Dacă Horia a avut numele Vasile  Ursu Nicola, Cloșca a avut numele Ion Oargă (din Cărpiniș, lângă Abrud), la Crișan nu se întâmplă așa. La casa memorială din satul Crișan (fost Vaca), comuna Ribița, județul Hunedoara, situat pe Crișul Alb, citim numele ”Gheorghe Crișan”. Este incorect, întrucât ”Gheorghe”, numele de botez al lui Crișan este asociat cu porecla ”Crișan”, care vine de la faptul că satul natal este situat pe Crișul Alb. Dacă ne deplasăm în satul meu natal, Giurgești, comuna Bulzeștii de Sus, județul Hunedoara, pe troița ridicată pe locul fostei case a bunicului matern al lui Crișan, preotul Giurgiu Toader ( Toager), găsim alt nume al lui Crișan: ”Marcu Giurgiu” . O altă eroare, întrucât Marcu Giurgiu a fost un conducător local al răscoalei, numit de Crișan la Crișcior și nicidecum Marcu Giurgiu nu a fost eroul-martir Crișan. În realitate, fiica preotului Giurgiu Toader ( Toager) din Giurgești (în vecini de casa bunicilor și străbunicilor mei) s-a măritat în satul Vaca (azi, Crișan), pe Crișul Alb, cu Petru Golda. Din această căsnicie s-a născut viitorul conducător al răscoalei. Dar, noul născut rămâne în scurt timp orfan de ambii părinți și este luat pentru a fi crescut și educat de bunicul matern, preotul Giurgiu Toader (Toager) din Giurgești     ( care slujea în satul Străuți, comuna Bulzești). Acesta îl înfiază și când ajunge la vîrsta potrivită îl înscrie la școala din Abrud sub numele Giurgiu Gheorghe.  Așadar acesta este numele real al lui Crișan. Să fiu bine înțeles: este o pură coincidență faptul că acest nume coincide cu numele meu. În realitate părinții mei, Dionisie și Maria Giurgiu  mi-au pus numele ”Gheorghe” după bunicul patern care a purtat acest nume  și nicidecum nu s-au gândit la Crișan.
•             Doamna profesor Valeria Huza a folosit însă corect numele eroului martir Crișan: Giurgiu Gheorghe.
•             După această excelentă pezentare, președintele Tiberiu Groza a precizat că, deși conducătorii Răscoalei de la 1784 au fost trădați de apropiații lor, acest lucru nu se repetă la 1848 cu Avram Iancu. Craiul Munților nu a fost trădat de către moți. El a fost ascultat, urmat, apărat și venerat atât în timpul Revoluției de la 1848-1849, cât și după aceea, nu numai de către moți, ci de toți românii.
•             În cadrul adunării noastre, doamna președinte a filialei, prof. Elena Valeria Ciura  a prezentat activitatea filialei în anul 2023, precum și proiectul acțiunilor din anul 2024, documente care au fost aprobate în unanimitate.
•             Au fost importante și măsurile organizatorice luate: prim-vicepreședinte al filialei a fost aleasă vechea noastră prietenă, doctorand în istorie, doamna Valeria Cireașă, iar vicepreședinți: doamna inginer Floarea Motoroiu, precum și prietenii mei: dr. Teodora Iliescu de la Spitalul Municipal Dej, originară, ca și mine, din Țara Zarandului și anume din localitatea Crișcior, doamna asistent medical Elena Pelin, originară din Poșaga și domnul Bendea Ioan Avram din Abrud, un antreprenor de succes la Dej. Întrucât ultimii trei de mai sus au fost propuși de mine pentru a face parte din filială, mulțumesc adunării pentru faptul că, încă de la prima participare, toți trei au fost aleși în conducere, ca vicepreședinți.
•             Așa cum am scris în ultimul meu volum: ”Reflecții și alte scrieri”, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2023, pagina 152, apreciez în mod deosebit felul în care președintele Tiberiu Groza protejează ”Societatea Cultural-Patriotică ”Avram Iancu” din România de excese extremiste (antisemite, șovine , etc.), promovând în același timp patriotismul românesc sănătos, valorile naționale românești și pe Eroul Națiunii Române, Craiul Munților, AVRAM IANCU” .
•             Ședința la care am participat mi-a adus în minte și alte aspecte remarcabile al Sociatății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu”din România și ale președintelui acesteia, domnul Tiberiu Groza. Voi evidenția în continuare câteva dintre acestea.
•             Sunt cunoscute strădaniile românilor de a ridica o statuie a lui Avram Iancu la Cluj-Napoca. Înainte de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 patrioții români au strâns bani și bronzul necesar pentru un monument al lui Avram Iancu, dar guvernul ungar a confiscat și bronzul și banii. Marele patriot român Amos Frâncu a dat în judecată guvernul maghiar pentru această confiscare. O          altă încercare de realizare a statuii a avut loc între anii 1920-1924, dar abia la 30 noiembrie 1993, în prezența a peste 75 000 de români din toată țara, dar și din străinătate,  s-a dezvelit acest valoros grup sculptural intitulat ”Avram Iancu și tribunii săi” și care a fost ales după un concurs internațional, în două etape, concurs jurizat de patriotul român, dejeanul Raoul Șorban. Iată care sunt cei șase tribuni ai lui Avram Iancu care urmează să fie incluși în ansamblul sculptural: Axente Sever, Simion Balint, Nicolae Corcheș, Ioan Buteanu, Constantin Roman Vivu și Petru Dobra. Autorul acestui ansamblu sculptural este sculptorul Ilie Berindei, născut la 20 iulie 1946, în inima Țării Moților, la Câmpeni și care, din 1982 s-a stabilit la Geneva, Elveția. Despre Avram Iancu, Ilie Berindei spunea: ”Purtător de cuvânt al românilor din Ardeal, Avram Iancu este pentru mine un simbol al luminii în accepțiunea de îmțelepciune: un luminat luminând pe alții, o adevărată călăuză spirituală”. Așadar ”Avram Iancu și tribunii săi” este nu o statuie, ci un ansamblu sculptural, în centru aflându-se Craiul Munților, Avram Iancu, dar care are și o funcționalitate artistică și cultural-istorică mai largă. Sculptorul Ilie Berindei a realizat ”Vestitoarele luminii” sau ”Tulnicăresele”, care simbolizează iluminarea nației române în momente de grea încercare, dar și cei șase dintre tribunii lui Avram Iancu, viteji luptători, dar și sfătuitori ai personajului central: Avram Iancu.
•             M-am bucurat să aflu că sculptorul Ilie Berindei a stabilit locul exact al amplasării ansamblului sculptural conform proporției divine ( sau a secțiunii de aur)  a distanței de 146 metri dintre fațada Catedralei Ortodoxe și cea a Teatrului Național. Construcțiile geometrice riguroase au condus și la stabilirea înălțimii ansamblului sculptural. Din lipsa fondurilor, în 1993 s-a realizat doar prima parte a acestui ansamblu. De aceea este binevenită inițiativa Sociatății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu”din România de a strânge fonduri pentru finalizarea operei sculptorului Ilie Berindei prin amplasarea și a celor șase tribuni ai lui Avram Iancu. Societatea  Cultural-Patriotică ”Avram Iancu”din România a atras în acest demers și comunitatea clujeană, primarul Emil Boc declarând public că susține această inițiativă.
•             Menționăm că sculptorul Ilie Berindei a realizat acest ansamblu sculptural în spiritul concilierii românilor și maghiarilor și a exprimat prin creația sa mesajul lui Avram Iancu către maghiarii din Transilvania: cu sabia la spate și mâna dreaptă întinsă în semn de calm, de dialog și de pace. În acest spirit este și scrisoarea lui Avram Iancu către contele maghiar Simonffy: ”(…) de credeți în cer un Dumnezeu și pe pământ o patrie, luați alte mijloace de a trata cu noi, convingeți-vă deplin că între noi și voi armele niciodată nu pot hotărî (…)”.  ( Liviu Maior, Avram Iancu. Scrisori, Editura Dacia Cluj, 1972, pagina 89). Domnul Tiberiu Groza, președintele  Sociatății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu”din România a precizat faptul că Avram Iancu nu a fost dușmanul maghiarilor. Deviza lui Avram Iancu era ”Libertate, egalitate frățietate, fraților maghiari!” . Craiul Munților îi considera frați pe maghiarii din Transilvania, dorea să vadă națiunea română fericită și egalitate între români și maghiari. Avram Iancu nu a asuprit pe nimeni, nu a mers peste nimeni.
•             La adunarea de la Dej, domnul președinte Tiberiu Groza s-a referit și la inițiativa Sociatății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu”din România de a repune pe șine trenul-simbol al moților: Mocănița de pe Valea Arieșului, Realizarea acestui deziderat pe toată lungimea de 110 km, între Turda, județul Cluj și orașele Câmpeni și Abrud din județul Alba va stimula dezvoltarea turismului și a altor activități economice din zonă și va contribui la stoparea depopulării Munților Apuseni. Și la noi, la moții crișeni, în Țara Zarandului s-a repus in funcțiune mocanița care circulă pe cei șapte kilometri între Brad și Crișcior.
•             Am plecat de la adunare bucuroși și hotărâți să îndeplinim obiectivele societății ce poartă numele lui Avram Iancu care ”rămâne pentru români și  europeni un model de om de acțiune îndreptată spre emancipare, spre libertate, unitate și frăție.  El a intrat de mult în istorie, în legendă și în folclor…” (academician Ioan-Aurel Pop).
• Trăiască Duhul lui Iancu!

Prof. Giurgiu Gheorghe, secretarul Filialei Dej a Societății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu” din România