Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

DICŢIONARUL LAZAROVICI, EDIŢIA A III-A

Primit pentru publicare: 22 febr. 2017
Autor: Prof. D-r Dan  PRODAN, redactor al Rev. Luceafărul
Publicat: 22 febr. 2017
Editor: Ion ISTRATE

 

 

 

DICŢIONARUL LAZAROVICI, EDIŢIA A III-A

 

Prefaţa unei cărţi, fie ediţia I, fie cele succesive, revizuite şi adăugite sau nu, trebuie să fie destul de lungă pentru a acoperi problematica lucrării, şi destul de scurtă pentru a stârni interesul, curiozitatea şi dorinţa de a fi citită repede, cu prioritate, pe o listă cu alte eventuale priorităţi. Pentru că, nu-i aşa, cititorii ştiu să … citească, să analizeze, să compare, să formuleze propriile lor idei, să cuantifice, să admită / să respingă unele interpretări, să formuleze altele, să generalizeze. Şi atunci, de ce să facă prefaţatorul treaba cititorului? Nu ar fi atunci virusată comunicarea / încrederea între autor şi cititor? Prin urmare, doresc ca această Prefaţă să respecte condiţia minimală amintită anterior.

După două decenii de muncă intensă şi discretă, d-na Silvia Lazarovici oferă cititorilor din Botoşani, din România, de pretutindeni (pentru că sinteza trebuie să ajungă şi până acolo!), ediţia a III-a a cunoscutului, de acum, Dicţionar biobibliografic cu Scriitori şi publicişti botoşăneni, Editura Agata, Botoşani, 2017. Ea succede unei ediţii – semnal tematic, tipărită în 2000 (iniţial un catalog – manual bibliografic, cu utilizare internă, în cadrul Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” – Botoşani), limitată cronologic doar la perioada contemporană post – belică şi post – decembristă (1945 – 2000), apoi celor din iunie 2013 şi iunie 2014, realist şi generos prefaţate de prof. univ. d-r Ioan Constantinescu, prof. Georgică Manole, d-l Ion Istrate, directorul Editurii Agata din Botoşani. Firesc, au fost scrise şi cronici de carte, în mediul tipărit şi virtual, două dintre ele fiind realizate de subsemnatul (Un Dicţionar al personalităţilor botoşănene [1817 – 2013], scriitori şi publicişti, realizat de Silvia Lazarovici, publicat în revista Luceafărul, anul V, nr. 6 (54), 2013, Botoşani, pp. 29 – 31 / postare www.luceafărul.net/2013/06/20/; Dicţionarul Lazarovici, ediţia a II-a, Botoşani, 2015, / postare www.luceafărul.net/2015/07/30/; ambele cronici de carte au fost incluse ulterior în volumul meu, Secvenţe critice. Autori şi cărţi în universul istoriografic, cu o Prefaţă de Prof. univ. d-r Mihai Maxim, Editura Agata, Botoşani, 2015, pp. 203 – 210. Concluziile mele din acele interpretări completează consideraţiile din prezenta Prefaţă).  

Toţi, prefaţatori şi interpretatori, au evidenţiat caracteristicile şi meritele Dicţionarului, dar şi aspectele perfectibile ale acestuia. Pentru că un Dicţionar tematic de anvergura celui elaborat de d-na Silvia Lazarovici nu poate fi niciodată complet şi perfect. De mii de ani, această relativitate este drama marilor cărţi şi a autorilor lor. Drama se cere, deontologic şi auto-stimulativ, depăşită şi din această stare potenţial evolutivă cantitativ şi calitativ au apărut ediţiile succesive… Este, de altfel, şi situaţia Dicţionarului Lazarovici, cum este deja cunoscută cartea în literatura de specialitate. Autoarea a înţeles şi şi-a auto-asumat această cerinţă obiectivă, a extins cercetarea specifică, a eliminat imperfecţiunile ediţiilor anterioare, oferind pentru publicare ediţia a III-a, revăzută şi adăugită.

D-na Silvia Lazarovici a inclus în Dicţionarul său pe fiecare autor, legat de zona Botoşani, care a scris şi a publicat cel puţin o carte de literatură, îndiferent de genul literar, sau a elaborat şi a publicat articole, studii, eseuri, cronici etc. despre scriitori, poeţi, artişti, actori etc., literatură, artă, cultură, estetică, teatru, cinema, muzee, cărţi (critică – interpretare) etc., în ziare, reviste, culegeri – antologii tematice etc. locale, naţionale, internaţionale. Aşadar, un spectru tematic de creaţie, de publicare, de afirmare, de implicare, de popularizare, de cronologie destul de generos. Dar nu orice creaţie / carte / articol / studiu / cronică etc. poate trece bariera valorică a includerii într-un dicţionar tematic cu amplitudine judeţeană / zonală. Aplicarea acestor minime criterii de selecţie a generat unele rezultate discutabile calitativ – valoric, în sensul că au fost incluşi în Dicţionar, conform expresiei regretatului prof. univ. ieşean d-r Ioan Constantinescu, „scriitori fără statură”.

În ediţia I, autoarea a inclus 270 de scriitori şi publicişti botoşăneni, cât şi 11 publicaţii periodice de literatură, cultură, artă, educaţie etc. din zona / judeţul Botoşani, între 1817 (Dimitrie Ralet, născut la Istanbul) – 1819 (Mihail Cuciuran, născut la Botoşani) şi 2013. Cei 270 de autori au fost / sunt: 1. născuţi, crescuţi, educaţi şi cu activităţi diverse la Botoşani / Dorohoi / Săveni / Darabani şi / sau în regiunile învecinate („localnicii” sau „autohtonii”); 2. născuţi, crescuţi, educaţi în zonă, apoi cu activităţi desfăşurate în alte regiuni ale României sau în alte ţări ale continentului / lumii („emigranţii”); 3. născuţi, crescuţi, educaţi în alte regiuni ale ţării şi veniţi în zona Botoşani să desfăşoare diferite categorii de activităţi, o anumită perioadă sau toată viaţa („imigranţii”). Astfel, 74 de scriitori au fost / sunt „localnici” sau „autohtoni” (27, 4 %), 138 de literaţi – „emigranţi” (51, 1 %), iar 58 de autori – „imigranţi” (21, 5 %). Continuând prezentarea datelor statistice, 212 scriitori şi publicişti (78, 5 %, adică 4 din 5 autori) s-au născut în zona Botoşani, activând ulterior pe plaiurile natale sau în alte regiuni ale României, în diverse ţări ale Europei sau ale lumii.

Ediţia a II-a include 282 de literaţi (+ 12 faţă de ediţia anterioară!) din ultimele două secole, care au avut legătură cu zona Botoşani, din care 78 de scriitori au fost / sunt „localnici” sau „autohtoni” (27, 6 %), 145 de literaţi – „emigranţi” (51, 5 %), iar 59 de autori – „imigranţi” (20, 9 %). Astfel, 223 scriitori şi publicişti (79 %, adică 4 din 5 autori) s-au născut în zona Botoşani, activând ulterior pe plaiurile natale sau în alte regiuni ale României, în diverse ţări ale Europei sau ale lumii. Au beneficiat de o prezentare generală  12 (+1, Agata Literară, faţă de ediţia anterioară!) titluri de periodice culturale – literare apărute în zona Botoşani începând cu 1983. Fişa / medalionul / firida de prezentare a fiecărui autor inclus în Dicţionarul  biobibliografic are următoarea structură de expunere: 1. Fotografie, repere biografice, profesionale, volume colective / antologii în care au fost incluse creaţiile autorului; 2. Opera autorului: publicaţii: articole, studii, cărţi; 3. Referinţe bibliografice, în: periodice de specialitate, volume colective / antologii, lucrări de critică şi istorie literară, sinteze / monografii de istorie şi critică literară, dicţionare, enciclopedii, culegeri tematice etc. Întinderea tipografică şi consistenţa informaţională ale unei fişe de prezentare depind de mulţi factori: informaţiile pe care le deţine autoarea despre respectivul scriitor / publicist; profilul, cantitatea şi calitatea operei acestuia; intensitatea influenţei operei literatului în epocă / domeniul creativ respectiv; raportul dintre contribuţiile publicate / manuscrisele „de sertar”; referinţe bibliografice existente etc. etc.

Prezenta ediţie, a III-a, cuprinde 291 de autori (+ 9 faţă de ediţia secundă, dintre care 8 scriitori şi o scriitoare), ceea ce este deja o plus-valoare cantitativă şi calitativă a Dicţionarului. De asemenea, pe linia profesională – deontologică auto-asumată, d-na Silvia Lazarovici a corectat erorile şi greşelile ediţiei precedente, a actualizat şi a extins baza informaţională a majorităţii  fişelor / medalioanelor / firidelor de prezentare ale literaţilor vizaţi. Dintr-un anumit punct de vedere, ediţia a III-a prezintă o tematică deja bicentenară, pentru că în 2017 se împlinesc două secole de la naşterea „decanului de vârstă” al scriitorilor şi publiciştilor botoşăneni incluşi în Dicţionar (Dimitrie Ralet, în 1817).

Dicţionarul  biobibliografic [1817 – 2017], Scriitori şi publicişti botoşăneni, ediţia a III-a, realizat cu răbdare şi acribie de către d-na Silvia Lazarovici, este o importantă contribuţie la: istoria literaturii române, poezie şi proză, post 1850; istoria jurnalismului românesc, post 1870; istoria literaturii şi jurnalisticii în zona Botoşani, după 1880; istoria revistelor culturale botoşănene după 1980. Cartea este un dicţionar în mişcare, actualizabil şi completabil periodic, cu ediţii sau fascicole succesive, la intervale mici de timp. Monografia – dicţionar a autoarei este un exemplu de bună practică, care ar trebui însuşit, aplicat şi finalizat editorial în fiecare judeţ / zonă, acolo unde nu există deja astfel de contribuţii de istorie locală literaro – ziaristică. Mai pot afirma că Dicţionarul biobibliografic [1817 – 2017], Scriitori şi publicişti botoşăneni, completează informaţional dicţionarele academice tematice apărute la nivel naţional, în ultimele decenii.

Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” din Botoşani are schimburi de carte cu diferite instituţii similare din ţară şi de peste hotare. Pe lângă anuarul său de real succes ştiinţific şi bibliografic, Studii Eminescologice, vol. I – XVIII, 1998 – 2016, Biblioteca poate oferi, la schimb, şi cartea / dicţionarul tematic al d-nei Silvia Lazarovici, fosta angajată a instituţiei. De asemenea, Editura Agata şi diverse librării din Botoşani pot difuza contribuţia bio-bibliografică a autoarei în judeţ, în ţară şi chiar în străinătate. După o realistă şi reuşită popularizare a Dicţionarului pe plan local / zonal / naţional, trebuie să se conştientizeze, să se dorească, să se realizeze difuzarea optimă şi benefică a cărţii în mediul intelectual pentru care a fost elaborată cu atâta trudă şi sacrificii.

Nu în cele din urmă, salut şi apreciez gestul, „la a treia ediţie”, a d-lui Director Ion Istrate, de a se implica cultural, patriotic, moral, ştiinţific, financiar, în editarea Dicţionarului Lazarovici, Editura Agata, Botoşani, 2017.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 36 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5