Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Din memoriile unei supravieţuitoare: Violet Jessop – asistenta care a scăpat cu viaţă din trei dintre cele mai mari tragedii maritime din istorie

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Din memoriile unei supravieţuitoare: Violet Jessop – asistenta care a scăpat cu viaţă din trei dintre cele mai mari tragedii maritime din istorie

Primit pentru publicare: 24 Sept. 2018
Text şi foto: Cosmina Marcela OLTEAN, redactor șef adj. Rev. Luceafărul
Publicat: 01 Oct. 2018
Editor: Ion ISTRATE
©Cosmina Marcela Oltean,  ©Rev. Luceafărul

 

Mă întreb câţi au auzit de Violet Jessop, de incredibila sa poveste de viaţă şi de nenumăratele încercări prin care ea a trecut. Povestea vieţii sale, citită din memoriile ei şi din diferitele cărţi care o menţionează, pare un scenariu de film scris astfel încât să impresioneze şi să captiveze publicul. Numai că nu e loc de ficţiune în povestea ei, totul este real.

Numele lui Violet Constance Jessop se leagă de numele celor mai celebre nave care au străbătut vreodată mările: navele-surori Olympic, Titanic şi Britannic, construite exact în această ordine de prestigioasa companie White Star Line, pe şantierul naval din Belfast. Violet Jessop se afla pe RMS Olympic în momentul când aceasta a întrat în coliziune cu o altă navă şi a supravieţuit scufundării navelor RMS Titanic şi HMHS Britannic. Atât înainte de aceste tragedii, cât şi după, Violet Jessop, denumită ulterior “Miss Unsinkable” (doamna de nescufundat), a navigat pe diferite ambarcaţiuni timp de 23 de ani, după care s-a retras, iar la un moment dat a scris o carte despre experienţele prin care a trecut.

Cine a fost Violet Jessop?

Violet Jessop (1887-1971) s-a născut aproape de Argentina, într-o familie de emigranţi irlandezi. A fost primul copil din cei 9 ai familiei William şi Katherine Jessop. Copilăria şi-a petrecut-o având grijă de fraţii mai mici şi îngrijind pe rând bolnavii din familie, fraţi şi mai târziu părinţii. Din cei 9 fraţi au mai rămas 6. La un moment dat s-a îmbolnăvit chiar ea foarte grav, de tuberculoză. Deşi prognosticul medicilor era fatal, tânăra a fost puternică şi s-a vindecat. În acel moment şi-a promis că atunci când va creşte va avea grijă de bolnavi. Mama ei lucra pe diferite ambarcaţiuni, iar ulterior i-a călcat pe urme. Violet Jessop a lucrat întâi la compania Royal Mail Line, apoi a fost cameristă pe RMS Orinoco (1908). După doi ani, a decis să încerce la prestigioasa companie White Star Line, plecând pe mare la bordul navei RMS Majestic şi apoi pe RMS Olympic, pe atunci cel mai mare şi mai luxos vas. Odată cu Olympic s-a lansat măreţul proiect al companiei din Belfast, o nouă clasă de vapoare. Proiectul “Olympic class” mai cuprindea două nave aflate în construcţie: Titanic şi Britannic.

Olympic, Titanic, Britannic şi Violet Jessop

Violet Jessop se afla la bordul navei militare Olympic în momentul coliziunii acesteia cu HMS Hawke, pe 20 septembrie 1911. Cu toate că a fost puternic avariată de impact, luând multă apă, căpitanul Edward Smith, ulterior commandant pe Titanic, a reuşit să ducă nava înapoi în portul Southampton în siguranţă. Ajuns aici, Olympic a intrat în reparaţii. Pentru asta s-au luat piese din cele destinate Titanic-ului, aflat în construcţie. Acest fapt a dus la amânarea lansării navei Titanic de la 20 martie, la 10 aprilie 1912. Aflată în subordinea Armatei Marii Britanii în timpul Primului Război Mondial, în perioada interbelică nava Olympic a revenit la transportul de pasageri până în 1934, când a înregistrat un incident care a condus la scoaterea ei din circulaţie: a scufundat o ambarcaţiune de mici dimensiuni. Experienţa de pe Olympic a fost prima sperietură pentru Violet Jessop, dar asta nu a determinat-o să renunţe la călătoriile pe mare. Din motive numai de ea ştiute, Violet a ales să nu dea prea multe detalii despre întâmplarea de pe Olympic atunci când şi-a scris memoriile, poate pentru că ceea ce a urmat în viaţa ei a avut o greutate mult mai mare.

În 1912 a plecat pe Titanic fără ezitare. Când vasul a lovit aisbergul, Violet Jessop mărturisea că a fost trezită din somn şi chemată urgent pe punte să se ocupe de instructajul celor care nu înţelegeau engleza. Avea sarcina de a-i linişti şi de a-i organiza. Urmărea cum erau umplute bărcile de salvare. În cele din urmă a primit şi ea un loc într-o barcă, iar un ofiţer i-a pus în braţe un copil mic, pierdut de părinţi. A ţinut copilul în braţe până când au ajuns pe puntea navei de salvare RMS Carpathia. Aici copilul şi-a regăsit mama. Violet Jessop a fost decorată după tragedia de pe Titanic şi cu toate că a trecut prin această experienţă traumatizantă, multe călătorii pe mare aveau s-o mai aştepte.

În noiembrie 1916, Violet Jessop se afla pe HMHS Britannic, care în timpul Primului Război Mondial devine navă-spital. Violet îşi ţine promisiunea din copilărie şi se îmbarcă în mod voluntar drept asistentă medicală din partea Crucii Roşii Britanice la bordul navei care avea să sfârşească asemeni Titanic-ului. Pe 21 noiembrie 1916, vasul naviga pe Marea Egee când a avut loc o explozie cauzată fie de o mină de care s-a ciocnit, fie de o torpilă trimisă de trupele germane. Cauza exactă nu se cunoaşte nici azi. A circulat inclusiv ipoteza conform căreia britanicii şi-au scufundat singuri vasul. Oricum, comparativ cu Titanicul, nava Britannic a fost scufundată intenţionat. Căpitanul a încercat să ducă nava la ţărmul unei insule aflate în apropiere, motiv pentru care a ordonat ca bărcile de salvare să rămână pe punte. Un ofiţer neinformat a apucat să dea drumul pe apă la două dintre bărci. Acestea erau pline de oameni, iar printre ei se afla şi Violet. Bărcile au fost coborâte în apropierea elicei care le aspira. Violet a văzut la timp şi a reuşit să sară. Ceilalţi au fost sfâşiaţi de elice. Deşi a suferit un traumatism cranian, a scăpat cu viaţă. După multe curse efectuate cu succes, Britannic a ajuns la 120m sub nivelul mării, fiind apoi descoperită şi explorată de Jaques Cousteau în 1976. Adâncimea la care se află acestă navă este accesibilă pentru turişti, spre deosebire de cea a Titanic-ului, care se găseşte la o adâncime de 3.784m, la care nu se poate ajunge decât cu vehicule submarine specializate. De mai mulţi ani se vorbeşte despre un proiect de transformare a epavei Britannic-ului în primul muzeu subacvatic.

După război, Violet a continuat să lucreze pentru White Star Line, apoi la Red Star Line, după care s-a întors la Royal Mail Line, compania unde a început povestea ei. Violet Jessop a înconjurat lumea de două ori cu Belgenland, cel mai mare vas al companiei Red Star Line. S-a retras după 23 de ani petrecuţi pe mare şi s-a stabilit în Anglia. A păcălit moartea de multe ori: a înfruntat o boală gravă, a scăpat cu viaţă din două tragedii maritime de proporţii istorice şi a trăit până la vârsta de 84 de ani. S-a strins în 1971, când inima i-a cedat, dar a lăsat în urmă o poveste cum puţini pot spune.

Violet Jessop – personaj de film

Tragediile de pe Titanic şi Britannic au inspirat multe producţii cinematografice, realizate în memoria celor care n-au mai păşit pe uscat. Multe dintre aceste producţii, bine documentate, includ referinţe care trimit şi la povestea lui Violet. Totuşi, multă lume nu a auzit de ea, astfel că vagile referinţe pot trece neobservate. În filmul “A Night to Remember” (1958), inginerul navei, Thomas Andrews, cheamă o însoţitoare de bord să se ocupe de instructajul pasagerilor care urmau să primească loc în bărcile de salvare. În “Titanic”, celebrul film al lui James Cameron, întâlnim o scenă similară. În “Britannic” (2000) avem referinţa cea mai clară: personajul principal Vera Campbell, supravieţuitoare de pe Titanic, ajunge cu o misiune pe Britannic, arătându-se tulburată din cauza experienţei trecute. Tot în acest film se ţine cont şi de episodul descris de Violet, în care sare dintr-o barcă de salvare chiar inainte ca aceasta să fie aspirată de elicea navei. Referinţe la povestea supravieţuitoarei mai întâlnim în filmul “Shadow Divers” (2006), unde o echipă pleacă într-o expediţie la epava Britannic-ului şi în piesa de teatru “Iceberg – Right Ahead!” a lui Chris Burgess, care s-a jucat prima dată cu ocazia celebrării centenarului scufundării Titanic-ului.

Totuşi, cunoscând acum incredibila poveste a lui Violet Jessop, care e prin ea însăşi un scenariu de film complet, mă miră faptul că până acum aceasta nu a atras atenţia vreunui regizor care să vrea s-o spună complet, nu doar fragmentar ca până acum, şi s-o facă mult mai cunoscută lumii. În data de 2 octombrie a.c. se împlinesc 131 de ani de la naşterea lui Violet Jessop.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 41 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5