Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 2 (134), Februarie 2020
V-ați iubit vreodată țara?
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE
Primit pentru publicare: 03 Febr. 2020
Autor: Ion N. OPREA, membru Fondator de Onoare al Revistei Luceafărul
Publicat: 04 Febr. 2020
© Ion N. OPREA, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Dedicată promovării culturii, Editura Laurea, dar şi Boossa Books, poate şi altele, au editat „Enciclopedia Înţelepciunii”, în 2019, 750 de pagini, compendiu de aforisme şi cugetări – ca să-l concureze pe consăteanul meu Vasile Ghica, astăzi din Tecuci – , autori cele mai cunoscute personalităţi religioase ale lumii.
Cartea este împărţită pe secole şi din fiecare secol o personalitate care a lăsat posterităţii bucăţi din înţelepciunea personală stă de vorbă cu cititorul prezentându-i citate, maxime, poezii, fragmente din cărţile parcurse, dar şi câte ceva din viaţa eruditului, deci o autobiografie, cerinţă de care ne înspăimântam noi, mai vârstnicii, într-o vreme apusă, un C.V., cum citesc şi aud de la cei tineri.
Dar, iată, cum este prezentată cartea de care vorbim:
„ Enciclopedia inţelepciunii este o carte despre oameni remarcabili, ale căror convingerişi cunoştinţe privind experienţa vieţii s-au transmis prin viu grai de la popor la popor şi din generaţie in generaţie.
Enciclopedia inţelepciunii reprezintă o concentrare de inţelepciune milenară din domenii precum cultura, arta şi istoria intregii omeniri.
Enciclopedia inţelepciunii este o carte despre naşterea ideilor, transformarea inţelesurilor, desfăşurarea proceselor, despre dezvoltarea epocilor şi a civilizaţiilor. inţelepciunea marilor gânditori ai lumii, in care se conţine intreaga filozofie a vieţii, acumulată in paginile cărţii de faţă, oricât de veche ar fi, este actuală şi perenă.
Genul acestei cărţi este unul aparte, nu atât enciclopedic, cât filozofic. Toţi semnatarii acestor maxime, oricât de celebri, se inchină in faţa inţelepciunii vieţii.
Cunoaşterea-i măreaţă şi frumoasă,
Cunoaşterea-i mai scumpă ca un şirag de perle,
Căci timpid nimiceşte orice comoară,
Dar înţeleptul şi-nvăţatul nu piere niciodată.
Al.-Samarkgndi
Iată şi câteva cugetări ale lumii antice
❖ Pe săracii care visează la bogăţie îi aşteaptă, în căutările lor, doar eşecul.
❖ Nebunul se consolează cu trecutul, prostul cu viitorul, înţeleptul cu prezentul.
❖ O ceartă fără motiv – iată semnul prostiei.
❖ Binele străluceşte din depărtare ca vârfurile munţilor Himalaya. Răul nu se vede nici de aproape, la fel cum nu se văd săgeţile slobozite noaptea.
❖ Cel nobil vorbeşte doar despre virtuţile aproapelui, chiar dacă aceluia îi lipsesc; cel josnic, doar despre defecte. Şi chiar dacă amândoi greşesc, primul merge în ceruri, iar al doilea în infern.
❖ Avuţiile, chiar şi cele mai neînsemnate, sunt preţuite cu adevărat doar atunci când cel ce năzuieşte la fericire în viaţă le poate oferi: căci ceea ce este oferit se preschimbă in comoară, iar ceea ce este păstrat are parte doar de distrugere.
❖ Bogăţia şi sănătatea constantă, prietenul şi nevasta cu vorbă dulce, fiul ascultător şi cunoaşterea folositoare – iată cele şase bucurii ale acestei lumi.
❖ Teme-te de pericol înainte de a-şi face el apariţia; când pericolul deja există, nu te teme, înfruntă-1.
Pentru conformitate, Ion N. Oprea, Iaşi, 31 ianuarie 2020.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania