Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Doctor de familie… culturală

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Primit pentru publicare: 04 Febr. 2018
Autor: Marin IFRIM
Publicat: 06 Febr. 2018
Procesare și adaptare: Dorina RODU
Editor: Ion ISTRATE

Doctor de familie… culturală

 

   Cum am mai spus, prof. dr. Valeriu Bistriceanu avea charismă, era un bărbat bine, cum se spune, înalt, cu ochi albaștri și, tot timpul, cu un zâmbet deschis pe fața care iradia lumină celestă. Era tolerant și răbdător cu ceilalți, îi înțelegea pe toți, începând de la cei cu mintea scurtă și terminând cu filozofii cei mai sofisticați. Cultura sa era evidentă oricât de discret s-ar fi implicat în dialoguri publice. În fine, dincolo de munca sa de cabinet, în calitate de doctor de familie, domnul Bistriceanu avea în ”custodie” și angajații Bibliotecii Județene ”V. Voiculescu”, cei ai Teatrului ”George Ciprian” și o parte dintre cei ai Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău. Își făcea timp pentru toți pacienții, muncea cu o plăcere tonică, era devotat definitiv profesiei sale atât de respectată pe vremuri și tot atât de marginalizată în prezent. Îmi amintesc cum, cu doar vreo trei luni înainte de dispariția sa, venind vorba despre pensionarea mea, după exact 45 de ani de muncă, i-am spus ce pensie pesimistă am. Nu s-a mirat, m-a rugat să aștept puțin și mi-a adus talonul său de pensie. Am rămas încremenit când am văzut infima sumă trecută pe hârtia aceea standard. O sumă cu vreo 20 de lei (noi) mai mică decât a subsemnatului. Nu-mi amintesc să-l fi auzit vreodată nemulțumit de condiția sa de medic. Statura și cuvintele sale impuneau o personalitate demnă, decentă, plină de compasiune pentru oamenii de rând. Pentru fiul meu Valeriu, domnul doctor era deja un reper încă din timpul vieții. M-a uimit cum, la înmormântarea domnului Bistriceanu, fiul meu a stat aproape nemișcat, precum o sentinelă dând onorul, nu mai puțin de două ore lângă sicriul celui care l-a botezat și i-a lăsat prenumele drept moștenire morală garantată de Cel de Sus. Scriu aceste rânduri și mă duc cu gândul departe de tot, mă gândesc la Înviere! Prin cărțile publicate în timpul vieții, prin actele de caritate făcute din tot sufletul, prin conștiința sa atotcuprinzătoare, doctorul Valeriu Bistriceanu trăiește în mintea și în sufletul celor care l-au cunoscut, inclusiv drept doctor de familie culturală! Domnul să-i binecuvânteze numele!

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 41 de abonați

2 comentarii la acestă însemnare

  1. DMG spune:

    …Frumoasa evocare a unui om cu un profil aparte!

  2. Nina NEAGU spune:

    Multumim, Marin Ifrim! Medicul Valeriu Bistriceanu rămâne un reper de profesionalism, educație, erudiție și bunătate pentru toți cei care l-au cunoscut…

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5