Primit pentru publicare: 10 iun.2015
Autor: Silvia LAZAROVICI
Publicat. 11 iun.2015

Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” din Botoşani şi-a mărit şi diversificat colecţiile de carte în ultimii ani şi datorită donaţiilor importante primite din partea unor persoane particulare sau organizaţii, prestigiul acestei instituţii crescând astfel şi prin înfiinţarea unor filiale specializate, utilizând aceste fonduri de carte. Una dintre cele mai importante este Biblioteca Eminescu – Donaţia „Ion C. Rogojanu”.

Fondul documentar „Mihai Eminescu” – Donaţia „Ion C. Rogojanu” a fost inaugurat la 19 dec. 1997 în sediul vechi din strada Cuza Vodă şi, în 2005, ca Biblioteca Eminescu – Donaţia „Ion C. Rogojanu”, în sediul nou al Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” din Botoşani, Calea Naţională nr. 64. Această împortantă secţie a bibliotecii conţine un fond unic pe ţară, ajuns la aproape 6000 de volume de carte şi publicaţii periodice. Aflăm aici seria completă a operei poetului nostru naţional, volumele de exegeză eminesciană, documente româneşti şi străine referitoare la perioada în care a trăit acesta. Putem menţiona seria de OPERE editate de Perpessicius-Creţia-Vatamaniuc-Ştrempel (vol. 1-17, 1939-1999); ed. de OPERE COMPLETE, 1902, apărută în col. Biblioteca scriitorilor români; OPERE COMPLETE, ed. 1914, pref. de A.C. Cuza, cu portrete reprezentându-l pe Eminescu la vârste diferite; OPERE în 4 vol., 1938-1939, ed. îngr. de prof. Ion Creţu, cu medalion Eminescu în perioada gazetăriei la Timpul, pe cop. 1;cele 11 ed. de POEZII prefaţate de Titu Maiorescu (ed. 1-1884; ed. a 2-a – 1885; ed. a 3-a – 1888… , ed. a 11-a – 1913); ed. de poezii îngr. de Ion Scurtu – LUMINĂ DE LUNĂ, 1912. Dintre următoarele ediţii de POEZII apărute le putem menţiona pe cele îngr. de M. Dragomirescu şi dr. C. Marinescu, vol. 2 – 1916; N. Iorga – 1922, ed. a 2-a – 1931; G. Murnu – 1929; G. Ibrăileanu – 1930 şi 1941, cu gravuri şi ilustr. de A. Brătescu-Voineşti; C. Botez – 1933, G. Călinescu – [1938], Gh. Adamescu – 1942, Gr. Scorpan, cu 20 de gravuri originale de Th. Kiriacoff-Suruceanu – 1943, ed. bibliofilă de M. Toneghin, ilustr. de A. Bordenache – [1944], Perpessicius – 1958, 1960, 1963, 1964 ş.a.; PROZĂ ŞI VERSURI – ed. V.G. Morţun, 1890; ARTICOLE POLITICE – 1910, cu portr. lui Eminescu la 1878; BASME ÎN PROZĂ; FĂT-FRUMOS DIN LACRIMĂ; FINUL LUI DUMNEZEU; BORTA VÂNTULUI, ed. îngr. de Ion Pillat, [1939]; CĂLIN NEBUNUL – [1934]; DE LA NISTRU PÂN LA TISA – 1918, cu portr. lui Eminescu la 1885; ICOANE VECHI ŞI ICOANE NOUĂ (Timpul, Decembre, 1877); LUCEAFĂRUL, ed. bibliofilă, 1921-1923, cu ilustr. şi autograful pictorului Mişu Teişanu; OMAGIUL LUI EMINESCU – elab. de un comitet al comemorării din Galaţi, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la moartea poetului, Socec, 1909, cop. deosebită din mătase şi piele. De asemenea există numeroase ediţii Eminescu în limbi străine: engleză, germană, franceză, italiană, maghiară, cehă, letonă, idiş, albaneză, sanscrită, urdu, precum şi ediţii bilingve sau multilingve. Prin grija constantă a donatorului colecţia este neîncetat îmbogăţită cu noi titluri şi ediţii Eminescu în româneşte sau în limbi străine, exegeză, periodice, fotografii, cărţi poştale, hărţi, tablouri şi obiecte de epocă.

Pentru punerea lor în valoare Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” din Botoşani a încheiat un Protocol de colaborare cu Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, Catedra de Literatură Comparată, Teoria Literaturii şi Estetică, având drept scop realizarea unui Laborator de Cercetare Eminescologică. Coordonatorii acestui program erau: prof. univ. dr. Ioan Constantinescu – Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, jurnalistul bucureştean Ion C. Rogojanu – donator şi prof. Cornelia Viziteu – director al Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” din Botoşani. Rezultatul acestei colaborări îl reprezintă revista de eminescologie STUDII EMINESCOLOGICE/ ETUDES SUR EMINESCU/ EMINESCU STUDIES/ EMINESCU STUDIEN, cu apariţie anuală. Revista cuprinde lucrările inedite ale unor eminescologi recunoscuţi, prezentate la Simpozionul Naţional „Eminescu – Carte – Cultură – Civilizaţie”. În acelaşi timp a fost elaborat şi catalogul Fondului Documentar Eminescu – Donaţia „Ion C. Rogojanu”, definit ca preţios instrument de lucru la dispoziţia cercetătorilor şi a publicului interesat.

Donaţia a fost de asemenea valorificată prin organizarea a numeroase expoziţii anuale pe plan local – la „Zilele Eminescu”, pe plan naţional – Expoziţie de carte omagială „Mihai Eminescu” la Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti, 1996 şi la Chişinău – „Omagiu lui Eminescu”, 14-15 ian. 1993; Săptămâna „Limba noastră cea română” – 30 aug. – 3 sept. 1993.

ION C. ROGOJANU – mulţi ani redactor la Curierul Românesc şi cunoscut bibliofil, n. 3 nov. 1939, loc. Coteşti, jud. Vrancea, locuitor încă din copilărie al cartierului Tei din Bucureşti.

Absolvent al Şcolii Postliceale de Alimentaţie Publică „Viilor” din Bucureşti, secţia hoteluri, promoţia 1970. A participat la cursuri de formare instructori hotel cu specialişti UNESCO în 1974.

A făcut parte din comitetul care a iniţiat crearea Asociaţiei Hotelierilor din România – martie 1990 – preşedinte fondator. În 1992 (în colab.) scoate prima publicaţie a Asociaţiei Hotelierilor din România şi a Federaţiei Patronatului Român din Turism – revista „Hotel” al cărei director devine. A înfiinţat în anul 2004 Asociaţia „Ospeţia din România – Tradiţie şi evoluţie”.

Prim-vicepreşedinte al Asociaţiei de Bibliofilie şi Ex Libris.

La Botoşani a pus bazele Fondului documentar ” Mihai Eminescu” (dec. 1997), care apoi a devenit Biblioteca Eminescu – Donaţia „Ion C. Rogojanu” (2005), în sediul nou al Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu „.A fost primul Cetăţean de onoare al Botoşaniului, iar în Republica Moldova s-a aflat în circulaţie o carte poştală cu portretul lui Ion C. Rogojanu „bibliofil – eminescolog”.

Prin Decret Prezidenţial i-a fost acordată Medalia comemorativă „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu”, 2000.

Îi mulţumim şi pe această cale d-lui Ion C. Rogojanu şi sperăm ca şi alte multe biblioteci din ţară să beneficieze de aportul unor pasionaţi iubitori ai cărţii şi să-şi îmbogăţească colecţiile, adăugând o nouă strălucire imaginii lor de călăuzitoare spirituale ale naţiunii.