Publicat de Ioan Vasiu, 14 ian.2014
DOR DE EMINESCU
mi-e dor de Eminescu uneori
amurgul pare-un flux în ochi răsfrînt
poemele mă dor ca nişte flori
ce-şi scutură petalele în vînt
mi-e dor de Eminescu uneori
ca ploilor ce caută pămîntul
parcă îl văd trecînd adeseori
sub teiul care-şi leapădă veşmîntul
de-atîtea clipe care mor pe rînd
cuvintelor li s-a făcut urît
în nopţi de iarnă cu luceafăr blînd
mi-e dor de Eminescu…şi atît…
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania