ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 15 Dec. 2018
Autor: Mirela ONEA
Publicat: 15 Dec. 2018
Editor: Ion ISTRATE
Am mai trecut odată prin fața casei noastre
Si m-am oprit la poartă, nu am putut intra
Era pustie casa, de sufletele voastre
Durerea mă sfâșie, și-am început ofta.
Doar tuia de la poartă stătea acum de veghe
Prin vânturi, ploi, și înghețuri, semeață triumfa
Stănoaga ruginită, lăsată în priveghe
Din bălării cât dealul, salcâmul se înălța.
Lacrimi, îmi curg șiroaie, pe obrajii ce altădată
Rumeni de voioșie, acum s-au ofilit
Tristețea mă cuprinde adânc și-a noastră soarta
Ursita a fost sa fie ca focul dogorit.
La cimitir am fost sa va sărut obrajii
S-a aprind o luminare,sa va jelesc pe toti
Durerea mea din suflet e fără alinare
Si-un nod în gât se pune-mi si sufletu-mii copt.
Am stat la cimitir si am vorbit cu totii
V-am povestit de toate din anii ce au trecut
De când v-ati stins din viata plecați în lumea sortii
Si m-ati lăsat pustie si orfană pe pământ.
Am strâns în brate crucea, v-am sărutat obrajii
Si tremurând de doruri, lacrimi m-au năpădit
Mi-e dor de tine tata, mi-e dor de tine mamă,
Caci prematur din lume, va-ti dus, ne-ati părăsit.
Voi odihniți acolo în pacea cea eternă
Bunici, părintii noștrii si al nostru frate drag
Noi plângem azi de doruri că pecetea solemnă
S-a stins iubirea noastră, ce ne asteaptă în prag.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania
Superbă!