Cine a văzut apa curgând prin zâmbet de apă?
Se sparg valuri ascunse prin valuri de ploi
Și toamna privește peste pădurea de apă
Ochiul privirii zboară departe
Prin zâmbet de cer și loc străin.
Îmbracă femeie cămașa de mire
Și toarnă untdelemn în candela care plânge
Coboară și lutul adormit pe roată
Și oprește zborul între aripi zburând
Aruncă din lacrimi, femeie, ecoul pe drum
Să calce pasul meu ca un ceas sunând
Și în lumânare să ardă flacăra învierii
Pentru păgâni și pentru creștini.
Îmbrac zidul în cămașa de piatră,
De ce voi plângeți, când puteți iubi?
Copacul crește prin muguri de ceață
Căruța trece cu stele pe drum,
Drum lung cât o durere,
Durere frumoasă si flori de fum.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania