Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

Dulce glas românesc

 

Dulce glas românesc

 
Dulce glas românesc, de nu te-aș rosti m-aș usca
precum pământul strămoșesc însetat după lacrima mea.
Lacrimi ce nu pot să-l ude căci pașii îmi hoinăresc prin lume,
de teamă și dor se ascunde, nu vrea să piardă al său nume.
 
Dulce glas românesc, muzica sufletului mă răpune
când stingheră, departe de țară, se ascunde prin colțuri de lume.
Dă-mi doamne putere să cânt, cuvintele-s atât de duioase
le simt prin mine trecând chiar dacă-s departe de casă.
 
De-aș avea o putere măiastră să-mprăștii cuvinte prin lume,
în limba cea românescă, să aud cum răsună acest nume.
Să îmbrac și acele persoane ce și-au pierdut veșmintele,
acelea de sărbătoare, pe care sclipesc intens cuvintele.
 
Aș îmbrăca și sufletele care, se tem de furtună prea tare,
se tem să privească în zare, să spere, să le dea valoare.
Să fac curcubeu, chiar aș vrea să-mbrățișeze românii prin lume, 
să vorbească măcar o zi pe limba cuvintelor frumoase și bune.  
 
Magdalena Bădărău Vicoleanu   


Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.665 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. Stefan Silva spune:

    ,,Și-a dat la fiecare o limbă, să grăiască
    Noua ne-a dat-o dulce, chiar limba românească
    Ce-o cântă toți poeții, Luceafărul conduce
    Limba românească pe harta lumii luce/”.

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5