Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Dulce glas românesc

     

    Dulce glas românesc

     
    Dulce glas românesc, de nu te-aș rosti m-aș usca
    precum pământul strămoșesc însetat după lacrima mea.
    Lacrimi ce nu pot să-l ude căci pașii îmi hoinăresc prin lume,
    de teamă și dor se ascunde, nu vrea să piardă al său nume.
     
    Dulce glas românesc, muzica sufletului mă răpune
    când stingheră, departe de țară, se ascunde prin colțuri de lume.
    Dă-mi doamne putere să cânt, cuvintele-s atât de duioase
    le simt prin mine trecând chiar dacă-s departe de casă.
     
    De-aș avea o putere măiastră să-mprăștii cuvinte prin lume,
    în limba cea românescă, să aud cum răsună acest nume.
    Să îmbrac și acele persoane ce și-au pierdut veșmintele,
    acelea de sărbătoare, pe care sclipesc intens cuvintele.
     
    Aș îmbrăca și sufletele care, se tem de furtună prea tare,
    se tem să privească în zare, să spere, să le dea valoare.
    Să fac curcubeu, chiar aș vrea să-mbrățișeze românii prin lume, 
    să vorbească măcar o zi pe limba cuvintelor frumoase și bune.  
     
    Magdalena Bădărău Vicoleanu   


    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    1 comentariu la acestă însemnare

    1. Stefan Silva spune:

      ,,Și-a dat la fiecare o limbă, să grăiască
      Noua ne-a dat-o dulce, chiar limba românească
      Ce-o cântă toți poeții, Luceafărul conduce
      Limba românească pe harta lumii luce/”.

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5