Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului MIHAI EMINESCU: Festivalul Literar MIHAI EMINESCU, ediţia a IX-a, Dumbrăveni, Suceava, 18.06.2016

GaftonenanuPrimit pentru publicare: 20 iunie 2016
Autor: D.M. GAFTONEANU
Publicat: 20 iunie 2016
Editor: Ion ISTRATE

 

 

 

Festivalul Literar MIHAI EMINESCU, ediţia a IX-a, Dumbrăveni, Suceava, 18.06.2016

Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului MIHAI EMINESCU

 

Motto: ,,Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar.” (M. Eminescu)

Fastivalliterar,by gaftoneanu,dumbrav Ceea ce se întâmplă an de an în Dumbrăveniul Sucevei, localitate devenită pentru o zi locul de desfăşurare a unei ample reuniuni a delegaţiilor Academiei din Republica Moldova şi Academiei din ţara mamă (cum i-a spus cu tâlc acad. Nicolae Dabija) sau capitală culturală a românilor de pretutindeni, ca să-l citez pe poetul Viorel Dinescu, poate fi ilustrat prin rezumatul discursului distinsei acad. Maya Simionescu: ,,Un lucru care se va repeta de câteva ori devine tradiţie iar manifestarea de la Dumbrăveni este un exemplu grăitor în acest sens.” Spusele de la ediţia din anul precedent, rostite cu o consistentă doză de umor de către un binecunoscut universitar sucevean, precum că oraşul Suceava tinde să ajungă în scurtă vreme un modest cartier al Dumbrăveniului cultural, par să depăşească discret graniţele unei banale afirmaţii de complezenţă menite să încânte urechea selectului auditoriu.

Un miracol în organizarea Centrului Cultural „Mihai Eminescu”, aşa cum l-am denumit într-un alt articol, atragerea atâtor reprezentanţi de marcă ai Academiei Române se constituie într-o insulă de normalitate în societatea noastră aflată în profundă disoluţie morală şi administrativă şi într-o febrilă căutare a propriei identităţi sub soare, mai mult chiar, e o palmă dată pe obrazul multora dintre politicienii diriguitori ai actului cultural, după cum sublinia acad. Eugen Simion. În prezenţa unui grup numeros de oaspeţi din Republica Moldova, de oficialităţi, elevi, cadre didactice si a unui public în număr mare, la prezidiul reuniunii (în ordinea locurilor, de la stânga la dreapta în fotografia ataşată) au luat loc preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Doru Dinu Glăvan, dr. Tudor Nedelcea, acad. Eugen Doga, acad. Vasile Tărâţeanu, acad. Mihai Voicu, acad. Victor Spinei, acad. Eugen Simion, acad. Maya Simionescu, speakerul de facto al manifestării, acad. Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Breban, poetul Viorel Dinescu, acad. Nicolae Dabija, general (r) Mircea Chelaru, dr. Nicolae Georgescu, dr. Vasile Băhnaru.

Din grupul botoşănenilor au făcut parte, printre alţii, dr. Lucia Olaru Nenati, Elena Condrei, Lili Bobu, Gabriel Alexe, Mihai Cornaci, Paul Mircea Iordache şi subsemnatul.

Printre cei sosiţi pe ultima sută la reuniune i-am recunoscut pe Andrei Păunescu, fiul lui Adrian Păunescu, poetul al cărui impozant bust tronează în faţa clădirii Primăriei din localitate- microrecitalul folk cu două melodii la chitară interpretate de către Andrei Păunescu avea să încânte asistenţa- şi pe fostul director al Memorialului de la Ipoteşti, Valentin Coşereanu.

Cum mi-am propus să-i păstrez o notă de echilibru, de bun simţ, ,,cronicii unui miracol anunţat” între ,,delatorii” şi ,,zelatorii” festivităţii, parafrazându-l pe acad. Eugen Simion – remarc frumoasa prezentare a preotului paroh Constantin Jaba asupra controversatei date de naştere a Poetului inclusiv a celei de trecere în nefiinţă, cu amănunte picante legate de calendarele iulian şi gregorian, detalii extrem de importante pentru cercetătorii din domeniu. Expunerea punctului personal de vedere despre adevărata biografie a Poetului- ,,e prea aproape de noi pentru a lăsa lucrurile neclare”- dar şi a argumentelor forte ale celor care susţin că nu este deloc relevantă aprofundarea unor elemente de dată mai recentă, a captat în mod deosebit atenţia celor prezenţi. Greu de identificat la mai bine de 100 ani toate resorturile demersului boierului Leon Ghika de a  comanda bustul de la 1902 (cel executat de către sculptorul Oskar Spathe) pe care scria că aici s-a născut Eminescu şi la fel de greu e să mai spui ceva pe acest subiect spinos fără sa fii interpretat în mod tendenţios… Foarte probabil că: Eminesciană…  Rând pe rând, ne prinde ceaţa/ Din dilema… ca la carte,/ Cum să-i poţi cuprinde viaţa/ Unui geniu fără moarte! Mai mult ca niciodată, parcă, s-au înmulţit la eveniment pe bună dreptate elogiile invitaţilor pentru eforturile tandemului de succes format din primarul Dumbrăveniului, Ioan Pavăl (reales recent cu 80 la sută dintre voturile electoratului) şi secretarul Mihai Chiriac, un împătimit al universului cuvântului scris, datorită cărora festivalul rezistă cu brio peste ani, departe de a fi o efemeridă printre manifestările de profil similare. O dată în plus, reamintind un binecunoscut dicton, se confirmă că fiecare  comunitate, până la urmă, îşi merită liderii pe care îi are.

Secretul reuşitei a fost rezumat laconic chiar de către edil: ,,Când promiţi ceva, te ţii de cuvânt cu orice preţ iar dacă nu Festivlul literar,by gaftoneanupoţi, mai bine o spui deschis!” După dezvelirea plăcii comemorative „Eminescu – 150 de ani de la apariţia numelui său în cultura română” a avut loc lansarea, în cadrul Colecţiei de opere fundamentale a Fundaţiei Naţionale pentru Stiinţă şi Artă, a trei volume din opera criticului şi istoricului literar George Călinescu: „Viaţa lui Mihai Eminescu”, „Opera lui Mihai Eminescu” şi „Eminesciene dincolo de monografie”. Volumele au fost editate de Consiliul Local Dumbrăveni în colaborare cu Academia Română şi Fundaţia Naţională pentru Stiinţă şi Artă (FNSA). Spicuiesc câteva dintre ideile pe care le-am reţinut din discursurile iluştrilor invitaţi prezenţi la manifestare:

Mihai Cimpoi: ,,Eminescu, cel care este pentru români întruchiparea simbolului Shakespeare de la englezi, a fost tradus în 85 de limbi din 134 de ţări.”,,Întrebat fiind într-o anume împrejurare dacă îl cunosc pe noul ministru al culturii de la acea vreme, am răspuns că problema nu e că eu nu îl cunoşteam, ci că dumnealui nu mă cunoştea pe mine!”

Eugen Simion: ,,Între Dumbrăveni şi instituţia Academiei Române s-a înfiripat o legătură strânsă, din păcate, Ministerul Culturii este unul care se oferă ca monedă de schimb între partenerii de guvernare.

Victor Spinei: ,,Eminescu, vârful de lance al simţirii românesti nu este suficient de bine promovat în afara hotarelor.”

Nicolae Breban: ,,Cuvântul «cultură» a fost aproape uitat de către conducătorii acestei naţii, iar a scoate din programa şcolară limba latină este ca şi cum i-ai tăia rădăcinile unui stejar multisecular.”

Vasile Tărâţeanu: ,,La Dumbrăveni încă se mai simt ecourile paşilor de copil ai Marelui Poet…

Mihai Voicu: ,,Eminescu şi Veronica Micle, simboluri ale sufletelor pereche…”

Eugen Doga: ,,Cei doi poeţi, un EL şi o EA uniţi de acordurile aceluiaşi spirit universal, nu sunt peste tot la fel de bine văzuţi împreună…”

Tudor Nedelcea: ,,Dumbrăveniul efectiv face de râs multe dintre marile oraşe ale ţării prin modul impecabil în care organizează acest eveniment.”

Nicolae Dabija ne-a captivat ca întotdeauna prin energie şi naturaleţe: ,,Metaforic vorbind, Mihai Eminescu este cel care ne-a ales ca popor pentru a se naşte aici… Limba, istoria, teritoriul ne-au fost luate de către unii care s-au întins peste ţinuturile noastre după război dar, din fericire, au uitat să ni-l ia şi pe Eminescu… O naţiune puternică economic şi militar îşi va impune şi propria literatură.”

Mircea Chelaru: ,,Spiritualitatea românească prin Mihai Eminescu ne-a strâns împreună acum când radical din 1 nu mai dă 1 ci un 1 cu foarte multe virgule… Eminescu este o adevărată armă, o forţă pentru naţiunea noastră… Aşa cum spunea Napoleon, sabia şi spiritul guvernează lumea… Eşti ceea ce faci cât timp trăieşti şi ceea ce rămâne în urma ta după ce treci în nefiinţă.”

D.D. Glăvan: ,,Am susţinut legiferarea şi recunoaşterea jurnalismului ca domeniu de drept al creaţiei precum şi a Zilei Ziaristului Român, inspirat fiind de cei şapte ani de activitate jurnalistică ai Poetului.”

Vasile Băhnaru: ,,Poetul Şevcenko al ucrainenilor este tradus în peste 200 de limbi ale pământului în timp ce Eminescu, platoşa poporului românesc, nu e nici la jumătate…”

Nicolae Georgescu: ,,Aici la Dumbrăveni, suntem într-o călătorie în timp pe urmele Marelui Poet…”

Viorel Dinescu: ,,Dumbrăveniul, sub pecetea lui Eminescu şi Adrian Păunescu…”

Un moment cu totul aparte l-a constituit conferirea de către d-na prof. Elena Condrei, iniţiatoarea Premiilor Eminescu ,,Teiul de Aur şi Teiul de Argint” a unei medalii din aur acad. Mihai Cimpoi, profund emoţionat de excelentul laudatio în care i-au fost subliniate meritele de excepţie în strângerea legăturilor dintre românii de ambele părţi ale Prutului şi în promovarea limbii şi literaturii române.

Au fost declaraţi cetăţeni de onoare ai localităţii Dumbrăveni următorii: Eugen Doga, Victor Spinei, Victor Crăciun, Mircea Chelaru, Mihai Voicu, dr. Alice Grasu, directorul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti,

Lucian Chişu, epigramistul Gheorghe Bâlici (cu un gest frumos, oferirea unei părţi din timpul afectat şi bunului prieten, epigramistul Vasile Larco de la Iaşi), Florin  Adam, Doru Dinu Glăvan, Dumitru Brăneanu, Vasile Grozav, Ioan Cristescu, Pavăl Constantin. De neuitat atmosfera superbă din sală la oferirea unei diplome de excelenţă d-nei Nina Gherg, director al Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina, Transnistria, care a fost aplaudată de către asistenţa ridicată în picioare în semn de respect pentru activitatea profesională într-o zonă cu puternic potenţial de conflict interetnic. ,,România va renaşte cu adevărat doar atunci când respectul pentru valoare va deveni regulă, normă de comportament, îmi spunea acad. Nicolae Dabija, trebuie să împământenim formula de adresare  «Vă respectăm şi vă iubim», unde prima parte să fie lege iar a doua, opţională.” Această afirmaţie făcută cu o zi înainte la Botoşani- când d-na Lucia Olaru Nenati şi-a lansat cele două volume, ,,Scrisori din prezentul meu” (publicistică) şi ,,Parabola vulturului” (proză scurta) iar noi, cei din Societatea Culturală STEAUA NORDULUI i-am decernat o medalie pentru întreaga activitate- mi-a pus în minte şi m-a impulsionat să trec de bariera psihologică a neiertătorului ,,Nemo propheta in patria sua (Nimeni nu-i profet în ţara sa) şi să scriu rândurile acestui articol dedicate Marelui Eminescu.

Închei cu mulţumirile de rigoare adresate gazdelor reuniunii şi cu salutările adresate d-lui director adjunct al liceului din localitate, ing. Ovidiu Spiridon, pe care l-am cunoscut în acest an la Pererâta, în Moldova, locul naşterii lui Grigore Vieru şi distinsei d-ne director prof. Mihaela Apetrei, pentru unele lămuriri în conturarea sumarului jurnal din prima linie a desfăşurării festivalului de la Dumbrăveni. Un Dumbrăveni al renaşterii spirituale sub semnul lui Eminescu… (D.M. Gaftoneanu)



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 40 de abonați

2 comentarii la acestă însemnare

  1. Maria N spune:

    Multumim pentru articol, d-le Gaftoneanu! Ca de obicei, relatarile d-voastra de la fata locului sunt pline de culoare, ne fac sa ne simtim parte integranta a evenimentelor.

  2. Mirela Grigore spune:

    O cronică deosebită în care se zugrăvește cu multă atenție și cu o profundă implicare emoțională un eveniment care ține trează în memoria românilor autenticitatea valorilor adevărate. Mulțumim, Dorel Gaftoneanu, pentru partea ta de suflet care s-a amprentat în slova acestor rânduri și care ne-a adus în atenție nume de referință ale literaturii de ieri și de azi!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5