Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Ecouri. MULŢUMESC pentru CRESTOMAŢIE, şi nu numai pentru ea, pentru tot plecăciune

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 8 (128), August 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

MULŢUMESC pentru CRESTOMAŢIE, şi nu numai pentru ea, pentru tot plecăciune

Primit pentru publicare: 10 Aug. 2019
Autor: Ion N. OPREA, Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul
Publicat: 10 Aug. 2019
© Ion N. Oprea, © Revista Luceafărul

Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


                                                               

MULŢUMESC pentru CRESTOMAŢIE, şi nu numai pentru ea, pentru tot plecăciune

Tocmai terminasem viitoarea carte intitulată Nici cal, nici măgar, nu-i o fabulă, este o poveste a unuia care deşi este autorul a peste o sută de cărţi publicate şi din 1952, inclusiv astăzi, face jurnalism, nu-i membru nici al USR, nici al UZP. Scriam  epilogul, intitulat Întrebare, când a venit postaşul cu un pachet, expeditor, Revista Luceafărul-Botoşani căreia i–am zis bine ai venit şi mi-am cotinuat ceea ce începusem.

Până  va apărea cartea în care nici într-un caz nu e vorba de cele două animale ci chiar de subsemnatul, hai să citim-recitim ce am terminat….

                                                             Epilog

                                                           Întrebare

Şi ca să închei povestea spusă în rândurile de mai sus, revin, că-mi stăruie numele dar mai ales faptele celor care la centru sau la filiale hotărăsc destinul celor cu scrisul, adică al scriitorilor şi al jurnaliştilor, cu o firească întrebare adresată în special celor de la Iaşi, cum cunosc scriitori dar şi jurnalişti care nu au nici o carte publicată în domeniu, nu au  lucrat o zi la ziar, dar lună de lună, întâmpină poştaşul şi semnează pentru cei 50% din propria pensie, eu cu atâtea cărţi tipărite, peste o sută, colaborator şi scriitor în jurnale din  1952, inclusiv în ziua de azi, ce ar trebui să fac, totuşi, să acccd la un astfel de titlu, dar vreau un răspuns pe bune, ca să am şi eu oaspete  în casă poştaşul care să mă deranjeze cu un aşa mandat, că, sincer, tare mai am nevoie?!

Coincidenţă, spun celor care vor să ştie, chiar în acest moment, ora zece,  9 august, am primit de la Revista Luceafărul – cultură, educaţie, atitudini –  un  pachet mare, ANALECTE adunate  şi alese de ION ISTRATE şi DORINA RODU  CRESTOMAŢIE anul al X-lea, 2018, în care, aniversar, printre cei 35 de scriitori cu activitate în publicistică sunt citat şi eu cu producţiile proprii, selectate, cum spune directorul revistei, domnul  Ion Istrate, 25 decembrie 2018, şi introduse aici pentru că redacţia „este aceea de a ne obliga să publicăm şi a oferi şansa creatorilor să fie trecuţi prin sita judecăţilor de valoare, pentru că nu e important ce crede El despre El şi opera sa, ci ce cred alţii despre El şi creaţia sa,ca un vector al unei sume de opinii,când s-au luat în consideraţie argumente, împejurări şi impactul în plan social şi cutural”, zicere pe care am asociat-o altor întâmplări încurajatoare pentru mine, cu semn de întrebare la cei care m-am referit mai Sus, din restul scriitorilor din CRESTOMAŢIE mai mulţi cenaclişti de la Antologii fac aici operă împreună cu mine  vezi Vasile Filip, p. 64, Marin Ifrim, p.77, Constantin Niţu,p.172, Cosmina Marcela Oltean, p.193, Paula Romanescu, p.294, iar Marin Ifrim, p.412, Teona Scopos, p.436.  Conjug acestea cu faptul că lista referenţilor mei este lungă, unii scriitori fiind la rampă cu volume în întregime dedicate subsemnatului, nu mai vorbesc că pagini şi pagini bibliografice cuprind sute şi sute de nume de scritori şi publicişti care fac operă cu ceea ce am scos din arhive…

Deosebit de CRESTOMAŢIA cu publicistică şi versuri din anii  2009-2018, am găsit în colet încă două cărţi, „Lacrimi din cărţi” de Ion Istrate, Ed. AGATA, 2018, 118 pagini, din care autograful mă face să cred că sunt pe drumul cel bun bătând obrazul mai tinerilor de la USR şi UZP care   nesocotesc experienţa şi vârstele.  „Cu plecăciunea cuvenită virtuţii senectuţii, membru fondator de onoare a Revistei Luceafărul, domnului ION N. OPREA, Consideraţiile mele, ION ISTRATE, Botoşani, 13 mai 2019”, iar din „Gândul din spatele paginii de titlu” desprind ceea ce aveam de spus când încă nu sosise poştaşul cu ditamai pachetul: „Lacrima e prima formă de comunicare umană a gândului şi trăirilor sufleteşti. Copilul din faşă nu are alt mijloc de a transmite ce simte, decât lacrima – plânsul – pe care unele mame greu îl înţeleg. Lacrima, deci, este cea  mai veche formă de comunicare”, scrie în prefaţă, pe mine gândul, metaforic purtânu-mă la ce spune, ca lecţie de viaţă, şi  un pedagog, prof. Mihai Bejinaru, fost profesor la Liceul militar „Ştefan cel Mare”, spuse pe care le-am mai evocat, dar le repet ca să ajungă la cei de la USR-UZP, străini de plânsetul unuia ca mine, ca El: „ Am mai multe cărţi publicate, n-am cunoştinţele necesare legăturilor USR cu statul (ca buget) şi membrii Uniunii. Nu înţeleg nici de ce, (în abstract) ar trebui să îndrăznesc să cer să devin membu USR. Filialele judeţene cunosc, în principiu, creatorii în domeniul literaturii (scrisului).  Normal  ar fi să ceară ele un CV şi câte două exemplare din cărţile publicate, celor demni de luat în seamă. Juriul  abilitat să selecteze pe cei merituoşi a deveni membri ai USR”.

Cum ar trebui să se procedeze şi în cazul UZP.

Pachetul de care vorbesc mai are o carte, operă semnată de Dorina Rodu, intitulată cum, poate, aş fi făcut şi eu „De ieri, de azi… pentru mâine”, Editura  Agata 2018,172 pagini, primită tot cu autograf: „Munca unui om se poate plăti.Caracterul, cultura lui, nicicând”. Mihai Eminescu. Ştia poetul nostru naţional, ce ştia, de asta, poate, a şi anticipat. Şi, mai departe: „Cu deosebit respect şi preţuire domnului  ION N. OPREA – un Plutarh complex; cu mulţumirile de rigoare pentru contribuţia deosebită adusă Revistei Luceafărul, Din partea autoarei, redactor-şef al Revistei Luceafărul, Dorina Rodu”. La  loc de prefaţă aflu de la ION ISTRATE, directorul, crezul său optimist: „Cu această carte, Dorina Rodu îmi confirmă încrederea şi speranţa că am alături un om  încrezător în forţele sale, un talent înnăscut nu departe de  marile personalităţi ale acestor locuri din nordul Moldovei şi cred într-o colaborare mai consistentă pentru a da noi trepte de valori editurii Agata şi publicaţiei Luceafărul” şi cu acest optimism fac legătura largă cu ce spusese în prefaţă la CRESTOMAŢIE, 467 de pagini, format academic, acelaşi ION ISTRATE: „Mă simt obligat şi onorat pentru a aminti aici, în gest de recunoştinţă şi respect,numele unor oameni care mi-au suţinut propunerea aderând la Declaraţia Fondatoare a revistei. Prof. Univ. Dr.Olimpius Istrate,  Publicist şi Jurist Elisabeta Roman, Prof. Diana Aghiorghiesei, Prof. Dr. Lucia Olaru Nenati, Prof. Georgică Manole, Prof. Dr. Etnograf Angela Paveliuc Olaru, Prof. Dumitru Lavric, Ing. IT Doru Ştefănescu, Designer IT Marian Nazarovici, Ing. Ioan Burţilă, Prof. Lucian Manole şi Filolog  Oliviani (în 2009, elev la Colegiul „Mihai Eminescu” Botoşani). În acelaşi timp, cu aceeaşi preţuire, evoc numele redactorilor şefi, în succesiunea firească: Georgică Manole (2009-2015), Dan Prodan (2016-2017) şi Dorina Rodu (mai 2017-2018)”, după cum eu, Ion N. Oprea, sunt onorat şi cu multă plecăciune mulţumesc colegiului redacţional a revistei Luceafărul că m-a înnobilat cu titlul de membru de onoare ca fondator a prestigioasei publicaţii Luceafărul cunoscută în lumea întreagă.

Mai precizez şi iar mulţumesc autoarei Dorina Rodu că în „De ieri, de azi… pentru mâine”, colaboratoarei domnului Ion Istrate, în Cuprins, la pagina 39, a păstrat şi a postat şi cunoscutul său documentar „ION N. Oprea – un Plutarh complex al vremurilor noastre” care reaminteşte de alte cărţi semnate de mine, „Ion N. Oprea. Personalităţi…300 la număr”, pag. 5: Editura TipoMoldova,Iaşi, 2017: „Ion N. Oprea, Obelisc. Dicţionar”, pag. 785: Editura TipoMoldova, Iaşi, 2018; Vasile Filip, Să ne iubim pământul strămoşesc – Antologie – coordonator Ion N. Oprea, pag. 18, Editura PIM, Iaşi, 2018, totul sub motto-ul: „Cărţile sunt cărăuşii civilizaţiei. Fără cărţi, istoria e mută, literatura nu are glas, ştiinţa e paralizată iar gândirea şi meditaţia suspendate” cum anticipa Barbara Tuchman, iar ca pentru mâine să nu rămân singur, faţă de un asemenea îndemn, ştiţi ce am făcut, cu speranţa că nici cei de la USR şi UZP nu vor rămâne de lemn, m-am adresat, deocamdată,  Ligii scriitorilor din Cluj-Napoca, oraşul în care am debutat la „Scutul Patriei”, în 1952, şi de la începutul lunii august 2019 sunt oficial scriitor, membru al Ligii conduse de Al. Florian Ţene, dă Doamne ca mâine să fie şi mai bine, mulţumiri tuturor care gândesc nu doar din lacrimi.

Adică, cum să fie mai bine, acum este o anomalie, avem în România mii-mii de scriitori, legitimaţi ori nu, avem USR-ul cu privilegiaţii,cu cei care la pensionare mai primesc  ceva bani  în plus cum am mai spus, dar există şi Ligile cu alţi şi alţi scriitori, alţii pe dinafară, poate mai productivi şi mai talentaţi dar de care nu se ocupă nimeni pentru compensarea-recompensarea  eforturilor lor şi nu-i corect, ar trebui ca Legiuitorul pe care nu prea îl avem să facă dreptate, că vorba domnului Ion Istrate pe care îl interpretez – cineva plânge, unii  şi  de foame…

Reamintesc, ca cel care toată viaţa am lucrat cu şi printre „oamenii muncii” când am solicitat prima dată intrarea în USR, în 2009, am avut mare încredere în loialitatea preşedintelui de atunci Valeriu Stancu, cu origini de ceferist, ca şi mai târziu în nou alesul Maria Spiridon Casian, luptător pe baricadele de la 14 Decembrie, Piaţa Unirii Iaşi, dar m-am înşelat, am fost lăsat în nelucrare şi în ziua de azi, după cum plin de speranţă am pozat când a apărut instituţia UZP şi revista ei cu acel entuziast strigăt  „Am trăit s-o văd şi pe asta: Revista UZP” în Luceafărul 20 decembrie 2015, ca în tăcerea ei să clachez dezamăgit scriind „Şi cu asta, cu ce m-am ales, haita de câini haită rămâne!”, 9 mai 2018, tot în Luceafărul, stare care mi-o păstrez şi în momentul de faţă când i-am scrisDomnului Glăvan Doru Dinu Pavel, preşedintele UZP: „Domnule Preşedinte Glăvan Doru Dinu Pavel, am depuse la Dvs cereri ca să mi se recunoască calitatea de  ziarist profesionist cu vechime din 1952 şi n-am primit nici un răspuns, eu am 87 de  ani, nu am timp să mai aştept. Nu uitaţi, am fost printre primii care mi-am exprimat entuziasmul la apariţia instituţiei şi a organului ei de presă”, 10 august 2019.

Revenind la ce este pachetul cu cărţile şi jurnalistica din CRESTOMAŢIE de la Luceafărul Botoşani, mai informez, că după obicei şi norme publicistice, datele  lor identitare le-am postat şi la „De acelaşi autor”, Ion N. Oprea, la poziţia  volume, adică cărţi scrise de diverşi autori şi  despre ale mele, ele întinzându-se pe zece pagini, nume şi nume…

E mult, e puţin, ca să fiu vrednic să acced în USR şi UZP, domnilor Maria Spiridon Casian şi Glăvan Doru Dinu Pavel, mă tot întreb, dar şi pe dvs. cititorii, cum am făcut mereu când am simţit nevoia umărului pe care să pun capul şi să aştept un răspuns, pe bune, cum mi-ar spune nepoatele, nepotul, strănepotul David, mâine, nu-i aşa, prieteni Dorina Rodu şi Ion Istrate de la Luceafărul-Botoşani, revistă şi editură cu care păşim în al doilea deceniu de viaţă, ca să fim sănătoşi şi să scoatem, la timpul potrivit,  o altă-nouă CRESTOMAŢIE…

Cu respect şi mulţumiri încă odată,  Ion N. Oprea, 9-10  august 2019

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.587 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. […] moștenire, USR. Și nu aș zice aceasta, pare puțin patentă, dacă nu aș percepe, în masă, atitudini potrivnici acestui ONG susținut cu vârf și îndesat din bugetul național. Acreala și dezgustul meu vine […]

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5