Sâmbătă, 9 februarie a.c., la sala de festivităţi a Editurii Agata Botoşani, situată în centrul istoric al oraşului, a avut loc o întrunire a botoşănenilor iubitori de literatură pentru a marca împlinirea a 10 ani de la apariţia revistei literare Luceafărul, revistă fondată de către Ion Istrate (foto 1), cel care a fondat şi Editura Agata.
Organizat sun egida Societăţii scriitorilor botoşăneni a cărei preşedinte este scriitorul Ovidiu Chelaru, evenimentul a debutat cu un cuvânt din partea fondatorului revistei Ion Istrate care a acordat mai multe diplome de excelenţă scriitorilor şi publiciştilor care în cei 10 ani au susţinut revista prin a publica articole şi creaţii literare proprii.
De remarcat iniţiativa fondatorului de a sărbători cei 10 ani de la apariţia primului număr al revistei Luceafărul prin a lansa volumul intitulat „Crestomaţie”, lucrare care înmănunchează analecte adunate şi alese de Ion Istrate şi redactorul revistei Dorina Rodu, lucrare de o valoare şi semnificaţie deosebite şi care s-a bucurat de un real succes.
În partea a doua a întrunirii a avut loc trei evenimente editoriale. Romulus Ungureanu (foto 2), poliţist comunitar în Botoşani, a lansat volumul de debut intitulat „Alături de rimă” prefaţat de Dorina Rodu, redactorul revistei. Volumul cuprinde un număr de 25 de poezii, unele reuşite, altele stângace. Rămâne ca timpul să confirme sau să infirme talentul de poet al autorului, fiind prematur de emis valori de judecată asupra modestelor creaţii cum însuşi autorul le-a definit ca fiind „Alături de de rimă”.
Ungureanu a explicat că nevoia de a scrie poezie a fost un imbold al revoltei interioare văzând câtă nedreptate există în societate şi a dorit să-şi exprime nemulţumirile în versuri. A mai făcut o remarcă cu care sunt absolut de acord, o remarcă ce-şi are izvorul în activitatea sa de poliţist comunitar. Referitor la invazia ţiganilor în centrul istoric al Botoşaniului, zonă pe care au luat-o în stăpânire, Romulus Ungureanu a spus că ne-am ocupat prea mult de a proteja tradiţiile etniilor şi le-am neglijat pe ale noastre.
Prozatorul şi eseistul profesor pensionar Cezar Vasilescu, care în acest an va împlini respectabila vârstă de 70 de ani, a lansat volumul de eseuri intitulat Elegii literare. Excelentă a fost prezentarea făcută de profesorul Ciprian Şoptică, un tânăr filozof cu doctorat care promite, prin lucrările publicate deja, să devină un filozof demn să calce pe urmele cunoscutului filozof botoşănean Cristian Bădiliţă a cărui nume este cunoscut în lumea întreagă.
De altfel, în cadrul evenimentului de sâmbătă, filozoful Şoptică (foto 3) a lansat volumul intitulat Avatarurile interpretării – studii şi eseuri.. Profesorul Şoptică este preocupat de etică şi antropologie dar şi de hermeneutica şi epistemologia fiinţei umane, în volum fiind cuprinse studii proprii despre concepţiile unor filozofi de renume. Şi profesorul Şoptică a făcut o remarcă ce merită multă atenţie din partea noastră pentru că la acest capitol suferă marea majoritate dintre noi: puterea de a gândi şi vorbi liber, ceea ce impune cunoaştere, educaţie şi eliberarea de tiparele impuse vieţii noastre de politicieni şi educatori, tipare cu ajutorul cărora ne ţin departe de realităţile vieţii, ne obligă să gândim numai cât vor ei şi nu cât putem noi, cât este puterea raţiunii noastre.
Festivitatea s-a încheiat cu o intervenţie a poetei şi prozatoarei Lucia Olaru Nenati care, în semn de preţuire pentru omul de cultură Ion Istrate. i-a dăruit un volum al său tipărit în condiţii grafice deosebite, respectiv pe hârtie de mătase şi pergament. Volumul dăruit se intitulează Uitam să mă trezesc în zori, un monopoem tradus în 20 de limbi şi ilustrat cu tablouri de artă.
Prezenţa la eveniment a fost peste aşteptările lui Ion Istrate, mulţi dintre participanţi stând în picioare, sala dovedindu-se a fi prea mică şi cu prea puţine scaune. Efortul lui Ion Istrate în cei 10 ani de la apariţia primului număr al revistei literare Luceafărul n-a fost unul uşor, mai ales din punct de vedere financiar, dar dorinţa sa de a contribui la promovarea culturii botoşănene s-a dovedit mai puternică şi l-a ajutat să treacă peste greutăţile întâmpinate, sâmbătă, aprecierile aduse muncii sale de către participanţi fiind o motivaţie şi o încurajare să meargă pe acelaşi drum şi în viitor.
În ce mă priveşte, mulţumesc domnului Ion Istrate pentru diploma de excelenţă ce mi-a acordat-o pentru modesta mea contribuţie în susţinerea revistei de-a lungul acestor ani şi promit să-i fiu şi pe mai departe un colaborator loial.