Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024
Elena Spiridon: TĂCUTE FLORI
TĂCUTE FLORI
De ce tot spui, iubite,“să ne-aruncăm în valuri” Nu am mușcat, din mărul, ce fuse început ? În marea fără țărmuri… gonite idealuri Vom înălța… ca zmeie, spre cer, fugind de lut… Nu vom putea ieși, căci sigur nu se poate, Finalu-întotdeauna, e pentru spectatori; După cortină, ceasul ‘nainte tot va bate, Și-actorii își vor strânge, la piept, tăcute flori. Vezi dăra, dintr-o geană, ce pare o lumină, Și-mbracă valul nostru, ca și un cucubeu?! E visul nud, ce scris e, cu slova ta divină, Pe crucea mântuirii… a sufletului meu!…
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania