Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Emil ARITON: REFLECŢII ȘI PLĂSMUIRI

Emil ARITON

Nimeni nu m-a-nvăţat să zâmbesc şi să râd,
    viaţa n- a scuturat peste mine flori albe de măr
    şi-am trăit zbuciumat ca în turnuri
    o limbă de clopot.     

 

REFLECŢII ȘI PLĂSMUIRI

  1. E. Baconsky _ Imn depărtat

 

         Un amalgam de reflecţii

         

    O divă care mă încântase mai ieri,
    făcându-mă să deosebesc şiretenia femeiască
de chipul sfielnic şi-ngrijorarea fecioarei,
sporovăia născocind dizertaţie.

    Obişnuinţa de-a ignora clevetirea
    a izbutit la sfârşitul lui mai să m-apropie
de-o vale unde se năzărea un peisaj,
verificând ce e scris într-o carte,
că ochiul boului este nume de pasăre
şi de floare.

    În ziua când i-am greşit primăverii iscând
    şuier de coasă prin leurdişul
cu-mbobociri stacojii şi gălbui,
vioiciunea din sânge a picurat şi-a stropit
pâlcul de Florile-Paştelui, (scânteiţe).

    O măiestrie întrezărită ca un prilej
    de nesupunere şi percepţie efemeră
insinuându-se, prefera să rămână
dependentă de viclenie.

    Dar, mai de neuitat mi se pare-ntâmplarea,
    când mă ademeneau în septembrie
merii unei livezi din Agapia,
unde de hesperide netemător un tâlhar
se furişează nestingherit când se-ngână
după-amiaza cu o eclipsă.

    Sceptic, sfios în amurg răzgândindu-mă.
    am ocolit singuratic puhoiul,
roiul de viespi mânioase,
mai înfiorătoare-n dezordine
decât spinii mărăcinişului.

    Fiică a măreţiei o stea
    înscrisă cu evanghelică slovă
într-un atlas astrologic,
imperceptibil se deplasa către alte meridiane,
mai sclipitoare decăt un ochi de felină.

Un imn al iubirii

 

     Un imn al iubirii întâmplătoare
     dintr-o lagună cu lebede şi lăstuni
s-a răspândit prin diverse broşuri
în sudul Peninsulei Scandinave.

     Adolescenţii din Hamburg citindu-l
     se-ndrăgosteau şi se întâlneau predispuşi
la taclale şi dezmierdări,
ludici în estompări de iluminări,
prin cafenele, cofetării, cinematografe.

     Întâmplâtor ascultădu-l, sopranele jinduiesc
     o strămutare în Carpaţii Apuseni
ori în provincia Chiclana din Cadiz,
în care spanoli şi alte naţii se delectează
cu-amăgitoare dansatoare de flamenco.

     În săli de bal unde-atingeri şi zbânţuiri
     înteţite-s de-ademenirea romanţioasă,
cei ce se-ndeamnă spre ghiduşii şi prilejuri
ca din din instinct primar să treacă-meargă
în exaltarea cu reverii iluzorii,
vor zăbovi însoţindu-se cu nesomnul, cu gelozia,
fără rictus zeflemitor, fără riduri,
să-şi revigoreze bătăile inimii. 

     Ca dintr-o colivie eliberat
    când se destăinuie libertin un extaz,
     nu-s imnuri pentru stăncuţe şi gaiţe să-l întreacă,
nici melodii pentru clavecin şi oboi.

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5