Cartea eroilor anonimi încă nu s-a scris,
Istoria lor nicio copertă n-a închis,
Numele lor nu s-a scris pe paginile albe,
Pentru ca acestea să nu se uite.
.
Pentru viaţa acestui pământ viu şi scump
Anonimii au rămas totuşi neuitaţi,
Căci de sub ierburile verzi ce-i ascund
Ne-aduc aminte de câmpuri, de păduri şi de fraţi.
Toate aceste bogăţii sunt ale noastre,
Acesta e semnul biruinţei lor
Căci mai presus de viaţa trecătoare,
Viaţa eternă este numai şi numai a lor.
Veniţi din veacurile de suferinţă
Au murit cu privirea aţintită,
Spre ţarina lor,spre casa părintească
Unde au trăit o viaţă creştinească.
S-au luptat cu un duşman care se credea,
A fi cel mai tare din lume,dar nu cunoştea,
Că poporul român n-are pământ de dat
Celor care cu tunuri l-au atacat.
Ei sunt cei care ne-au lăsat o moşie,
Ţărani,posesori de pământ în devălmăşie,
O moştenire care trebuie transmisă
Celor care noi înşine le vom fi strămoşi.
De sub ierburile verzi anoninii vorbesc
Despre faptele mari ale neamului românesc,
Pentru că ei vin de departe,din istorie,
Din vremuri care nu s-au aşternut pe hârtie.
Trăim pe pământul pătat de sângele lor
Pe care cu preţul vieţii l-au apărat,
Călcăm pe pământul de sfinte moaşte înţesat,
În faţa duşmanilor n-am îngenuncheat.
Eroismul lor ne dă dreptul să spunem
Că de o viaţă stăpâni aici suntem,
Aici în vatra rotundă cu prunci scâncind,
Aici în câmpii cu prepeliţe cântând.
Similare