Exercițiu intelectual
 ,,Imaginați-vă cum ar arăta o țară, un popor, unde nu s-ar…”
                 Pr. Prof.univ.dr. Stelian Tofană
Da, nu s-ar fura, nu s-ar minți, n-am înșela pe aproapele nostru și n-am face toate răutățile pe care le facem și le cunoaștem.  

La un asemenea exercițiu de imaginație intelectuală ne-a invitat Pr. prof. univ. dr. Stelian Tofană în acest sfârșit de noiembrie, când s-a întâlnit cu credincioșii de pe strada bistrițeană a Ghinzii, în parohia Părintelui Florin Moldovan.

Înaltul oaspete (n. Budești, 1958) este extrem de iubit și cunoscut în spațiul transilvan și nu numai, prin impresionante lucrări teologice (omiletice și apologetice), prin prezența fizică în mijlocul credincioșilor, inclusiv la Parlamentul României, la televiziuni și constant la radio Renașterea. Fiecare apariție publică a domniei sale ne relevă pe unul din cei mai de seamă teologi şi intelectuali români, contemporan cu noi. Distinsul oaspete este profund preocupat de  vremurile pe care le traversează neamul românesc și fiecare familie  de credincioși în parte.

Îngrijorările domniei sale sunt cu deosebire tangente la condițiile în care se întemeiază și se face educație în celula de bază a societății actuale. Toleranța Bisericii este și toleranța lui Dumnezeu spre omul care face efortul tenace de a se despărți de păcat.

Emoționantă este grija pentru o familie sănătoasă, ,,în care copiii să fie doriți și iubiți, spre a forma un popor sănătos fizic și moral”.

(În totală contrapondere apare ,,grijă” detestabilă și ordinul  lui Raed Arafat ca spitalele să dea prioritate efectuării de avorturi în aceste zile pandemice.)

,,Nu se poate să nu ni se strângă inima –a spus Părintele clujean- în fața efortului de a expulza din sufletul elevilor, a tineretului nostru, orice urmă de inocență, de candoare, spre a transforma floarea neamului nostru într-un furnizor pentru trafic de persoane, sub pretextul unei așa zise ,,educații sanitare” (Pentru care a făcut lobby înverșunat și o fostă deputată bistrițeană, ea însăși profesoară, ceea ce este o rușine de neșters.)

Adolescența și prima iubire aduc în suflete  o adiere celestă, ca dintr-un alt Univers, o candoare unică. Ei bine, spune criticul Alex Ștefănescu și o spun și eu, ca profesor: „priviți la fețele dezamăgite cumplit ale liceenilor, când li se vorbește despre testicole, organe sexuale, naștere.”

E ca atunci când școlarilor din Australia le-a zis învățătoarea: ,,Copii, Moș Crăciun nu există. Darurile vi le pun părinții în papuci.” La așa ,,adevăr”, copiii au rămas ca trăsniți, apoi au început să urle și au fugit de la școală pe străzi, spre casele lor. Acolo, învățătoarea a fost destituită, dar  la noi cine-i destituie pe profanatorii de suflete?)

Ca neam creștin, ,,am fost un neam în rugăciune” -spune Părintele Stelian Tofană – atunci când ne-am dorit copii, când i-am crescut și educat creștinește”. Ispite felurite ,,sapă în suflete”, dar trebuie să învățăm a ne feri și noi și fiii și fiicele noastre.

Ce fel de educație face societatea? La ce fel de educație  ne cheamă credința noastră, Cuvântul cel netrecător al lui Dumnezeu?

Astfel de preocupări educaționale ardente   vădește mereu și părintele bistrițean Florin Moldovan, gazdă a acelei zile (de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului)  și consătean cu distinsul teolog și prof. univ. Stelian Tofană. În cadrul Universității clujene, Facultatea de Teologie, Părintele este titular al catedrei de Noul Testament, dovedind o vastitate și profunzime de cunoaștere absolut unică nu numai în plan național.

Domniile lor mi-au adus aminte de cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur: ,,Părinților, vă implor în numele lui Dumnezeu, aveți nare grijă cum creșteți pe copiii voștri.”

Cât despre exercițiul de imaginație la care am fost invitați atunci și la  începutul acestui material, am răspunde că ar fi în mod cert un început de Rai.

Știm însă popoare unde există câte ceva din marele deziderat: hărnicia asiaticilor, onestitatea elvețiană, filantropia Țărilor de Jos, ospitalitatea românească, punctualitatea mediului de afaceri occidental etc.

Lumea în care trăim este astfel construită, încât Răul și Binele să fie permanente, încât mereu să avem posibilitatea de a alege (ceea ce este un adevărat miracol). Cât despre felul în care se realizează acestea efectiv, este o taină dumnezeiască. Poate că însuși faptul că trăim într-un Univers stăpânit de Timp, contribuie la aceasta, căci Timpul înseamnă tocmai procesualitatea, adică succesiunea de fenomene și mișcări în micro și macrocosm, incluzând schimbarea. Trăim astfel într-o lume perisabilă, în care nici binele și nici răul nu sunt veșnice, ambele cunoscând o eroziune. (Când spui cuiva: ,,Te iubesc nespus”, realitatea vorbelor ține până le rostim. Peste un ceas ori mâine, s-ar putea să nu mai fie la fel de intens sau chiar opus.)

Nu voi încheia fără a mulțumi din tot sufletul părintelui paroh Florin Moldovan pentru posibilitatea de a ne întâlni cu o personalitate  religioasă și culturală de talia distinsului oaspete clujean. Efectiv, este a doua oară când ni s-a oferit un asemenea fericit prilej. ,,Cei ce se aseamănă se adună” -spune o zicere înțeleaptă, fiindcă și preotul bistrițean este un iubitor de înțelepciune, puternic în cuvânt și sfat duhovnicesc, iubit de credincioși. Cât de mult aş fi dorit ca toate ale acelei zile minunate să fi fost ascultate de un conclav de profesori diriginţi !

Prof. Vasile Găurean
La acest exercițiu de imaginație ne-a invitat Moise, când a coborât de e Muntele Sinai aducând tablele Legii și poporul a jurat – ideea de expulzare a inocenței tineretului nostru (Alex Ștef. Despre dezamăgirea adolescenților liceeni când li se explică sexualitatea).