Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Expoziţia foto-documentară “Sud-estul Transilvaniei în contextul Marii Uniri”, deschisă la Casa de Cultură Topliţa

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Expoziţia foto-documentară “Sud-estul Transilvaniei în contextul Marii Uniri”, deschisă la Casa de Cultură Topliţa

Primit pentru publicare: 25 Nov 2018
Autor: Cosmina Marcela OLTEAN, redactor șef adj., Revista Luceafărul
Publicat: 26 Nov. 2018
Editor: Ion ISTRATE

 

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe a implementat în acest an o mulţime de proiecte şi activităţi dedicate Centenarului Marii Uniri. Dintre toate acestea, cinci au fost proiecte expoziţionale ce s-au concentrat pe diferite aspecte zonale din marele context al mişcării unioniste.  Expoziţia foto-documentară “Sud-estul Transilvaniei în contextul Marii Uniri”, deschisă vineri, 23 noiembrie, în holul Casei de Cultură Topliţa, este una dintre cele cinci expoziţii tematice. Muzeograf Dr. Ana Dobreanu a prezentat în amănunt structura expoziţiei şi fiecare aspect pe care aceasta se concentrează, oferind publicului, format în mare parte din liceeni, posibilitatea de a asista la o valororasă lecţie de istorie. “Expoziţia îşi propune să prezinte aspecte zonale în contextul mişcării unioniste, să treacă dincolo de cifre şi statistici şi să prezinte cu nume şi prenume reprezentanţii din sud-estul Transilvaniei la Marea Adunare de la Alba Iulia”, spunea muzeograf Dr. Ana Dobreanu.

Expoziţia ne invită să parcurgem principalele etape istorice premergătoare actului final: Marea Unire. Expoziţia începe prin a reconstrui cadrul istoric şi trece prin următoarele problematici: “Sud-estul Transilvaniei în contextul Marii Uniri – Primul Război Mondial (1914-1918)”, “Sud-estul Transilvaniei în contextul conflagraţiei – Românii din Transilvania în armata austro-ungară”, “Sud-estul Transilvaniei în contextul intrării României în război – Campania din 1916 din Transilvania”, “1918 – anul desavârşirii unităţii naţionale”: unirea Basarabiei cu România, a Bucovinei cu România şi a Transilvaniei cu România şi “Pregătirea unirii Transilvaniei cu România – Formarea consiliilor şi gărzilor naţionale locale”. În toamna anului 1918 şi românii din zona Harghita-Covasna, în frunte cu preoţii, învăţătorii şi liderii locali s-au mobilizat la apelurile Consiliului Naţional Român, au ales consiliile locale, au organizat gărzi locale şi au desemnat reprezentanţii care să ducă hotărârea lor de unire la Marea Adunare Naţională. Discursul expoziţional continuă cu “Delegaţi din comitatele Ciuc, Odorhei şi Trei Scaune la Marea Adunare Naţională”. La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia au fost prezenţi în sala cercului militar din cetate, 1228 de delegaţi din care 680 aleşi în cele 130 de circumscripţii electorale ale Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramureşului şi Sătmarului. Dintre aceştia, 35 au fost aleşi în cercurile electorale din comitatele Ciuc, Odorhei şi Trei Scaune, iar 13 au fost originari din aceste zone. În continuare expoziţia ne face să ne oprim asupra momentului de apogeu: “Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918”. O contribuţie deosebită în organizarea şi desfăşurarea Marii Adunări Naţionale a avut-o Consiliul Naţional Român local din Alba Iulia, care îi avea în frunte pe protopopul ortodox Ioan Teculescu, originar din Voineşti, Covasna, în funcţia de preşedinte şi pe protopopul greco-catolic Vasile Urzică, originar din Subcetate, Harghita, în funcţia de vice-preşedinte. Ultimele două teme discutate în cadrul expoziţiei sunt “Organele puterii de stat şi legislative provizorii din Transilvania şi reprezentanţi din zona Ciuc, Odorhei şi Trei Scaune” şi “România întregită” cu harta şi stema României Mari şi cu solemnitatea încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, de la 15 octombrie 1922.

După ampla prezentare a muzeografei Ana Dobreanu, au luat cuvântul prof. Dr. Costel Lazăr şi ing. Stelu Platon, primarul Municipiului Topliţa. Spre final, publicul a fost invitat să participe la un atelier de scriere cu toc sau pană.

Documentele din cadrul expoziţiei – documente scrise, fotografii, hărţi – au ca sursă Arhivele Naţionale din Bucureşti, Braşov, Covasna, Mureş, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Centrul Ecleziastic de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan”, Sf.Gheorghe, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi câteva colecţii private. Proiectul expoziţional prezentat la Topliţa, iniţiat de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, a avut ca parteneri Centrul Ecleziastic de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan”, Muzeul Bisericii “Sf.Nicolae”- “Prima Şcoală Românească” Braşov, Centrul Cultural Topliţa, Primăria şi Casa de Cultură a Municipiului Topliţa. Cei care nu au ajuns la deschidere şi doresc să studieze în amănunt documentele puse la dispoziţie de această expoziţie, au posibilitatea de a o vizita până la data de 31 februarie 2019.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.570 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5