Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Faţetele solidarităţii, între hazliu şi tragism

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Primit pentru publicare: 03 Febr. 2018
Autor: Prof. Vasile GĂUREAN
Publicat: 04 Febr. 2018
Procesare și adaptare: Dorina RODU
Editor: Ion ISTRATE

 

       Faţetele solidarităţii, între hazliu şi tragism

  

Puţine  lucruri din lume sunt mai frumoase, mai nobile, mai înălţătoare decât  această stare de care este capabilă fiinţa umană. Pentru ce oare suntem solidari, adică ne unim  eforturile  fizice şi intelectuale? Negreşit că pentru o anumită cauză sau lucrare, căreia nu-i sunt suficiente puterile noastre. Solidaritatea poate aparţine  indivizilor sau naţiunilor. Desprea aceasta  ,,vorbesc” acordurile şi tratatele  internaţonale şi o putem afla  şi în lumea ,,celor care nu cuvântă”.

   Zilele trecute îmi stătea pisica la uşă, foarte insistentă, încât am ieşit să-i  dau un supliment de mâncare, de teamă să nu înceapă să-mi vorbească. Începu să mănânce, dar curând îşi rări efortul, începând să privească temător-întrebătoare în jur. De o vreme, alte câteva pisici ne dau târcoale, fiind flămânde. Am priceput curând –şi m-am minunat- că ea ar fi vtut  să-şi  împartă hrana cu rudeniile  malnutrite ce se piteau pe undeva  prin preajmă. Iată că şi felinele ştiu de omenie, solidarizându-se. Iar lupii, când fac prăpăd pe la stână, mai lasă  ciozvârte sănătoase de carne, pentru câinii ….paznici, încât periodic, lătrătorii trebuie schimbaţi fiindcă  nu mai hămăiesc cum trebuie la sosirea carnivorelor.  Au şi necuvântătoarele solidaritatea lor.
   De atâtea ori ne-am minunat de salvări spectaculoase de pe mare, din adâncurile pământului, din boli sau catastrofe. Este ceva ceresc, dumnezeiesc în această solidaritate pentru o cauză pozitivă.
  Din păcate, solidarizării i se cunosc şi valenţele  negative, în funcţie de caracterul omului. Ce a fost Statul Islamic, dacă nu o solidarizare intercontinentală a forţelor răului din lume? Frăţia întru devalizarea banului public, asocierea întru infracţiuni sau violenţe, sunt reversele  ce aduc  suferinţă socială sau personală direct sau indirect. Să observăm solidarizarea elevilor dintr-o clasă pentru aascunde gunoiul moral sau situaţional ,,sub preş”…
  Când însă 44 de rectori de Universităţi (e drept, nu de rangul întâi) se solidarizează pentru ca un coleg să aibă dreptul de a se exprima cu toate ,, pamblicile’’ şi greşelile pe care nu şi le-a putut ,,prăşi” într-o viaţă… nu mai ştii de să crezi. Să desfiinţăm gramaticile, rostul dicţionarelor? Intrăm în era permesivităţii absolute? E de mirare atunci că subsecvent, domnia sa, ministru al Educaţiei (nu-l mai numesc, find de-al nostru)  declară senin că plagiatul n-ar fi  o mare nelegiuire, poţi să mori de râs, dacă nu te-ar îneca plânsul din pricina halului în care a ajuns societatea românească cu standardele ştiinţifice şi morale.  Se mai scapă o consoană ori chiar un sens ambiguu într-un text, că  aşa-i poate ,,softul’î nereglat, dar când  răspunzi ministerial de însăşi Educaţia unei naţiuni, acestea nu mai sunt pardonabile.  Un ministru britanic şi-a depus demisia fiindcă a întârziat  la o şedinţă; noi nici dacă ne-am tocit toţi pantofii prin tribunale.
Sau… grupuri care se duc cu inculpatul  la Tribunal  în semn de… soidaritate! Pe judecător nu are cum să-l impresioneze un aşa gest, fiindcă nici nu-l vede practic., Ce valenţe şi în ochii cui  mai poate fi important un astfel de gest de solidarizare întru laşitate? Doar ca probă de servilism, spre a şti cine-s slugile şi cine-i bossul. La  tribunal, la război sau înaintea lui Dumnezeu mergi singur (sau se mergea? Acum, bărbaţii Orientuluîşi lasă ţara vraişte în calea ISSIS-ului sau mercenarilor şi  caută germanii şi franţe unde li se plânge de milă Săracele  femei şi copii, dar bărbaţii pentru ce nu iau arma  să lupte pentru ţara lor? Ridicolă şi tragică în acelaşi timp solidaritatea Europei  cu aşa bărbaţi.)
  Zice-se că un sergent oarecare vru să-şi testeze un pic trupa şi astfel o alinie în curtea unităţii.
 -Ia, măi băieţi, să-mi răspundeţi voi la o problemă foarte importantă. Cine se învârteşte în jurul cui: Soarele în jurul Pământului sau Pământul în jurul Soarelui? După oarece foşnet de glasuri, Petrică îşi făcu coraj:
      -Să trăiţi, dom’ sergent, negreşit că Soarele se învârteşte în jurul Pământului. Asta o putem vedea clar în fiecare dimineaţă.
      -Mă, inteligent răspuns!  se minună sergentul. Dar tu, Gheorghe? Tu ce zici?
      -Dom’ sergent, eu am învăţat la liceu că  Pământul e cel ce face o rotaţie de un an în jurul Soarelui şi că…
   Aproape toată trupa se izbucni în păreri pro şi contra, însă sergentul îi linişti:
         -Măi băieţi! Să ştiţi că nici nu interesează cine în jurul cui se roteşte. Problema de bază este ca voi să fiţi de aceeaşi părere.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 28 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5