Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

Ferma noastră cea de toate zilele

Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.5 (149), Mai 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Ferma noastră cea de toate zilele

Primit pentru publicare: 30 Mai 2021
Autor: Pavel NICOLAIE
Publicat: 31 Mai 2021
© Pavel Nicolaie, © Revista Luceafărul
Editor: Ion Istrate


  Ferma noastră cea de toate zilele

Ferma animalelor, de George Orwell, care se vrea o subtilă ironie la adresa regimului comunist, dacă poate fi definit prin ultima regulă rămasă, înscrisă pe hambar: ”Toate animalele sunt egale, dar unele animale sunt mai egale decât altele”, se poate circumscrie oricărui regim indiferent de natura lui. Acest lucru poate fi susținut și de faptul că atunci când oamenii au venit la fermă pentru a stabili relații de prietenie și de afaceri cu porcii, care se erijaseră în conducătorii celorlalte animale în timp ce acestea, pitulate la fereastra încăperii, în care duceau tratative, nu au mai putut să distingă care sunt unii și care sunt ceilalți: Vietățile  de afară se uitară de la porc la om, de la om la porc și iarăși de la porc la om, dar deja nu mai era cu putință să-ți dai seama care erau unii și care, ceilalți.

Răzvrătirea animalelor de la ferma domnului Jones soldată cu alungarea acestuia de le ferma Conacul și preluarea conducerii de către porci nu poate fi  decât sugestivă pentru finalul poveștii. 

 În pofida unor forme de relații sociale, economice, etc., susținute de o parte și de cealaltă a baricadei,  de fiecare dată rămâne o parte neutră, neangajată, mereu consecventă unui scop nobil. Fie că acest scop este adevărul, chiar sub a sa formă de relativitate, sau omenia având ca valoare intrinsecă buna-credință. Această parte neutră, timpul a dovedit, este de o complicitate tacită la ceea ce se poate crea din lipsa sa de reacție.

Porcinizarea omului se poate produce în orice societate, indiferent de forma de organizare, esențial fiind, în atare condiții, crearea unor instituții solide de control a factorilor care se fac vinovați de această porcinizare.

Fie că este vorba de raporturi de muncă, raporturi sociale, raporturi interumane,  în toate situațiile se vor găsi niște exemplare care se cred superioare altora, dar, în mod paradoxal superioritate nu este dată de existența ei, ci tocmai din lipsa unor însușiri ce caracterizează specia umană, iar lipsa acestor însușiri face să fie suplinită de minciună, fals, crearea unei realități nereale. etc., creând, în acest fel, o societate pe măsură.

De asemenea, statutul social este un beneficiu pe care fiecare individ încearcă să-l obțină dar nu pe cale naturală, ci, așa cum spuneam prin construirea unor labirinturi obscure din care să emane teama sau  fărădelegea, în pofida altora care chiar ar merita un anumit statut social.

Și astfel,  constatăm că porcii au ajuns la putere conducând celelalte animale. Chiar așa, oare de ce au ajuns porcii la putere, iar în această conjunctură diriguitori ai tuturor animalelor de la fermă? Aceștia au ajuns la putere în primul rând prin eliminarea, de către Napoleon, porcul(cum altfel) a concurentului și opozantului Bulgăre de Nea. Eliminarea, alungarea acestuia de la fermă, s-a produs cu largul concurs și sprijin al oilor care de fiecare dată când acesta încerca să-și exprime punctul de vedere behăiau, iar dulăi, crescuți pe ascuns de Napoleon, am tăbărât pe el încercând să-l sfâșie. A fost primul pas către dictatură. Ce nu știau celelalte animale era faptul că acest început, acest prim pas către dictatură, era începutul unor abuzuri și atrocități, care nici chiar pe vremea stăpânului alungat nu se întâmplau. Dacă în acel moment, Boxer și Trifoi, caii de la fermă, ar fi luat o poziție tranșantă rezultatul ar fi fost altul. Dar, nu, Boxer calul de povară acceptă situația și ca un bun executant pune umărul, prin propriile sale eforturi, la crearea noii realități. Mai mult își ia ca deviză personală: ”Am să muncesc și mai mult!”. Paradoxal, chiar își ia în serios această deviză pe care o duce la extrem, lucru ce îl va face să muncească până la epuizare, să se îmbolnăvească; iar decizia, ca și recompensă pentru efortul depus, nu este cea promisă de conducere în fața animalelor de le fermă, de a-l duce la o clinică de recuperare, ci este valorificat la măcelar.

Multe prefaceri sociale, iar în axioma lor nedreptăți sociale se petrec tocmai datorită acestor situații în care sunt acceptate anumite lucruri, care nu sunt tocmai la locul lor, și atunci apare derapajul. Și datorită acestui derapaj, neexistând o societate civilă puternică, care să ia poziție nu mai este decât un pas până la dictatură sau la un fel de dictatură. Edificatoare în acest sens fiind cele enunțate de pastorul luteran Martin Niemöller: “Când naziștii au venit sa îi ia pe comuniști, n-am scos o vorba. Nu eram comunist. Când i-au arestat pe social-democrați, am tăcut. Nu eram social-democrat. Când au venit sa îi ia pe sindicaliști, nu am protestat. Nu eram sindicalist. Când au venit sa îi ia pe evrei, nu m-am revoltat. Nu eram evreu. Când au venit sa ma ia pe mine, nu mai rămăsese nimeni, care să-mi ia apărarea.

În același mod, deși camarad de arme, atunci când Bulgăre de Nea a fost alungat de la fermă nimeni nu a luat poziție pentru că nu era  vizat direct. În mod paradoxal, o nedreptate făcută unei persoane, pe termen lung, este o nedreptate făcută tuturor, sau mai precis, sub o formă sau alta, în timp, se va răsfrânge asupra tuturor. Pentru că primei victime îi va urma o alta, și așa mai departe până când întreaga societate va fi cuprinsă de teroare.

De multe ori, atunci când ne uităm în jurul nostru, în anumite cicluri sociale recente, suntem martorii tuturor acestor întâmplări de la ferma animalelor. Nu găsesc nici cea mai mică reținere sau argument pentru a gândi altfel și pentru a găsi scuze, deoarece scuze s-ar putea găsi într-un alt regim și  alte circumstanțe.

Astfel, Ferma animalelor,  dincolo de ironia la adresa unui regim  definit, descrie circumstanțele  unor realații sociale pe fondul unor poziții și caractere individuale, care pot instaura un anume regim care cangrenează întreaga societate cu un set de valori ce vor duce la agonie marea masă a celor care o compun.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.664 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5