Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Fete, Fete…de Ion N. Oprea, Editura Armonii Culturale, 2020, ECOURI

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 2 (134), Februarie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Fete, Fete…de Ion N. Oprea, Editura Armonii Culturale, 2020, ECOURI

Primit pentru publicare: 28 Febr. 2020
Autor: Ion N. OPREA
Publicat: 29 Febr. 2020
© Ion N Oprea© Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


 

Dr. Teona Scopos, Iaşi
Femeia e bună la toate, bărbaţii tot la nuduri se uită…

           ..Da…de la facerea lumii încoace…femeia este  iubită… criticată… adorată… cântată… lovită… preamărită… arsă pe rug… și tot așa… cum există și bărbați pe lume (creați tot de bunul DUMNEZEU…)… totul e posibil. De-a lungul istoriei au fost destule Mata Hari… și mai puține Marie Curie…dar să întrebăm bărbații de ce ?!… Cum Biblia și toate cărțile de căpătâi au fost scrise de bărbați…  cum accesul femeii la învățătură s-a făcut de vreo sută și ceva de ani încoace… lucrurile se explică.Important este că femeia poate fi și bună și rea… ca oricare altă ființă de pe pământ. Iar atunci când este bună… muncește…iubește…dă viață…dă culoare lumii unde își duce traiul.
Sunt versuri despre femei…  sunt cântece despre femei… sunt picturi superbe (…iar bărbații… parcă tot la nuduri se uită mai cu foc…) …Femeile fac și desfac făcutele și nefăcutele. Cum vine martie…  cum vine MĂRȚIȘORUL… cum vine ziua de 8… să le dorim tuturor tot  binele… să iubescă … să trăiască… să ajute… după suflet și gând.
Felicitări pentru minuțiozitatea documentării.. .pentru redare… pentru gândurile bune…
Să fiți sănătos și să vă bucurați de propria dumneavostră strădanie : scrisul.
MULȚUMESC  PENTRU  TOT !
25 februarie 2020.

     „Am primit şi am citit cartea trimisă mie, am descoperit o latură a vieţii dvs. pe care n-o bănuiam”, aşa îşi începe doamna Teona  scrisoarea redată, şi are mare dreptate, dar îi răspund, ce dumneaei ştie, anul 2019 pentru mine a fost foarte încărcat, n-am încetat munca în biblioteci şi arhive, am citit cărţi, le-am recenzat şi prezentat în reviste, am suportat mari necazuri, am fost nu doar prezent la înmormântarea norei, Marianaaa!, a lui Lucian, soţul ei, fiul meu cel mare, a unor prieteni, acum o am în comă de atât timp, 16 ianuarie, pe prietena şi colaboratoarea de la Cenaclu, prof. Ana Dumitrescu, am scris cărţi şi publicat antologii, 13 volume în total în 2019, dar sunt şi martor la ce se întâmplă în lume, dorinţa  de dragoste, libidoul, este, după cum recunoaşte şi mass-media, pe care eu o consider, totuşi, o formă importantă de cultură şi educaţie, nu m-au  lăsat indiferent, cartea „Fete,Fete…”  este mijlocul de exprimare. Sondajele publicistice, revistele citite,  filmele văzute, cărţi precum „Pandra Sex”,autoare de mare succes Mian Mian, o chinezoaică,  care nu despre actualul Coronavirus vorbeşte, ci despre ”Virusul Pandra” care până şi aici afectează ce noi, mai vârstnicii,  am trăit, plăcerile erotismului, a germanului Michael Mary, un terapeut,  cu besteller-urile lui, eu am ales „Trăiţi iubirea pe care o aveţi”, care în sinteză înseamnă un parteneriat care răspunde dorinţei „totul cu unul,unul pentru totdeauna”, dezlegând cheia de care  INO, nu rareori, în preocupările lui, îngrijindu-şi cărţile, florile din casă, obiectele personale, fotografiile-mii, şi pe cele ale prietenilor, din empatie scrie despre prietenii şi prietenele lui la Luceafărul şi asta  numai ca să-i (le) înveşniciască, să nu fie singur…singur în suflet și închipuire.

Prof.  Elena  Leonte, Vişani, Iaşi
Aşa-i,   picanteriile prind la public…
          Mulţumesc, domnule INO, am primit surprinzatoarea antologie. Picanteriile, fie ele şi istorice nu păreau a va fi interesat până acum… Dar vine o vreme pentru toate, ar zice un mucalit…  Poveştile, cunoscute în mare parte, o să intereseze cel mai larg public, (sper pentru dvs., dacă  l-aţi oferit prin librării, ceea ce nu e genul dvs.). O lectură  amuzantă prinde bine oricând.
Vă urez să vă bucuraţi de succesul  “fetelor”…, 26 februarie 2020.
Adevărat, nu-i genul meu, sunt un introvertit, din atâtea cărţi, cu câte am ieşit în public, să le prezint ?

Ecc. Ioan Grămadă, Câmpulung-Moldovenesc
Prieten drag,
Motto: „Femeia este cheia tuturor izbânzilor, femeile nu cer să fie înţelese, ele cer să fie iubite” (Raymond Monfrest); „Pentru femei, căsătoria e ca o cuşcă de aur.Toate care sunt afară, abia aşteaptă ca să intre, iar cele care sunt înăuntru vor să iasă cât mai repede” (Michel de Montaigne); „Căsătoria este o masă care începe cu desertul, şi care mai poate fi un duet sau un duel” (Emile Angie);”Puterea femeilor stă în slăbiciunea bărbaţilor” (Napoleon Bonaparte); „Cine a fost şi mai este iubit, nu va mai fi niciodată acelaşi om ca înainte”***; „Dragostea este istoria vieţii femeilor şi doar un episod din cea a bărbaţilor” (Madame de Sthael); „Când dragostea vorbeşte, vocile tuturor zeilor par a fi adormite în armonia raiului” (Wlilliam Shakespeare); „Se studiază trei săptămâni, se iubesc trei luni, se tolerează 30  de ani, iar apoi o iau de la capăt” (Hippolityte  Taine); „Un mijloc splendit de a-ţi manifesta iubirea faţă de alt om, este să-i respecţi libertatea de a alege” (George Clape); „Mi-ai promis un loc în inima ta, dar am constatat că acolo e mare înghesuială”. „Mai bine o dragoste pierdută, decât una neavută” (Mircea Eliade); „Fiecare poveste de iubire este o  presupusă poveste de durere, dacă nu la început atunci mai târziu, dacă nu pentru unul atunci pentru celălalt” (J Barnes); „În orice cuplu, cel puţin unul din cei doi trebuie să fie fidel, de preferinţă celălalt” (M. Achard);”Caută iubire cu inima, nu cu capul” (M.Twain).

        Stimate prieten,

        Pentru această  valoroasă carte pe care mi-aţi trimis-o vă mulţumesc şi am ţinut să redau câteva maxime şi reflecţii, dar vă spun, în urma  celei numite  „Doamne, ce doamne!” mi-am alcătuit un album despre femei celebre, devenite personalităţi ale vieţii cultural-ştiinţifice.

                 Am considerat, aşa cum  de fapt am găsit într-o  cugetare : ”Pentru ca o femeie să rămână mai mult decât o aventură, nu este suficient ca să fie frumoasă. Mai are nevoie  şi de suflet.Astfel am reprezentat-o  în acel album , pe regina Maria, mama  răniţilor care a înfăptuit atâtea ca soră  de caritate, pe Ana Ipătescu care prin curajul său a eliberat guvernul provizoriu de la 1848 sau Ana Aslan care s-a remarcat prin cercetări şi rezultate  în geriatrie. Pe plan extern, actriţa Greta Garbo despre care regele Suediei, recunoscându-i meritele, a afrmat că ea a făcut atâta  bine pentru ţară, cât toţi ambasadorii săi la un loc, ori MaicaTereza care s-a jertfit pentru binele semenilor.
Ce se poate spune, însă,  despre acele femei, mai ales tinere,  care şi-au ales ca mod de viaţă doar distracţia care uneori  degenerează în orgii, consum de droguri etc şi care rămân indiferente la suferinţele  celor din jur!
Acum eu vă trimit o altă carte, tot despre femei,- Fecioarele Parisului de Marcel Prevost, Editura „Dab”, Iaşi –  pe care o vrem însoţită de urările noastre de sănătate, cu bucuria unor noi împliniri.
Dina şi Ioan Grămadă, 23 februarie 2020

           Carte cu  acţiunea prin 1880, deci acum mai bine o sută de ani în urmă şi unde fecioarele încă foarte de tinere, nici 15 ani, ştiau totul, la salon dădeau lecţii nu doar de morală, ci de sex bărbaţilor…
La Editura Dab, str. Vasile Alecsandri nr. 8, tiparul la Societatea S.A. „Dosoftei”, Iaşi, coperta Dorin Crenganiş, în traducerea şi adaptarea lui Valentin  Codrescu, după 1990, a ajuns cartea la public, perioadă în care, tot acolo, dar şi la alte edituri romanul cu şi despre dragoste, ca şi cel poliţst,   intra în modă, unele precum „Legea gangsterilor” de Edgar Wallace, „Cavalerii nopţii” de J.M. Walsh, „Conacul groazei”  de M. Eberhart apăruseră, altele erau anunţate, popularizate, precum „Ziua uitării” de Corneliu Ştefănache, „Misterul din parc” sau „Melania şi misterul din parc” de Rodica Ojoc Braşoveanu, „Inima mea de gheaţă” de Aurel Andrei, o piesă de teatru, lucrări despre care autorii sau recenzenţii nu prea vorbesc în reviste ori pe internet. Lasă loc şi timp pentru parcurgerea altor picanterii ori să se uite la nuduri până ce cineva va hotărî şi la noi acoperirea anumitor părţi ale acestora pentru că… pentru că, aşa a hotărât cineva!

         Până una-alta, citind reviste, căutând în statistici, despre dorința de dragoste și sexualitate, am aflat că cel mai mare consum de pornografie la nivel mondial, știți unde-i, în țările pretins civilizate: SUA, Marea Britanie, India,Japonia,Canada, Franța, Germania, Italia…

28 februarie 2020



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

1 comentariu la acestă însemnare

  1. Felicitări! Am primit cartea cu autograf…. Trimis……
    Tuturor doamnelor și domnișoarelor: „O primăvară frumoasă!”
    ***
    Din motive de Corona
    Azi, în martie, oamani grei,
    Trimit zâmbet doar cu drona
    Și bârfe despre femei…
    http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/femeile

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania