În acest an, am fost de ziua „Domnului Eminescu” în parcul botoșănean ce-i poartă numele. Măria Sa ședea pe o bancă – picior peste picior și contempla, „cu ochii lui mari cât istoria noastră, plopii luminii, ai dreptății, ai iubirii” sau, poate, primăvara ce sfida legile naturii și-i împletea „un pat din tinere ramuri”, chiar în inima iernii.
M-am apropiat de el cu pași ușori – să nu-i tulbur liniștea și i-am lăsat în brațe o „floare albastră”, iar pe genunchi un album, drept pios omagiu. Apoi, m-am așezat lângă el – pe bancă, cu tăcută smerenie ca într-un templu, și am ascultat rostirile unor iluștri înaintași: „Sumă lirică de mari voievozi” – îl numea Petre Țuțea;  „Ape vor seca în albie și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale” – ne spunea George Călinescu.

Mi-am amintit de cele 16 tomuri ale ediției Perpessicius, ce conțin operele sale, de monumentala lucrare „Eminescu poem cu poem” semnată de Alex Ștefănescu, de conferințele care i-au fost dedicate de criticul literar Daniel Cristea Enache și m-am gândit că omagiul pe care i-l aduceam era ca o picătură într-un ocean.
Dar cartea-album rezemată de genunchii statuii Poetului național era mult mai mult – ea era o insulă unde puteau fi găsiți cei care i-au cinstit memoria.
Albumul enciclopedic intitulat „Omagiu Poetului” apăruse, prin grija omului de cultură – numismatul Mihai Cornaci și a nepoatei domniei sale – Cristina Cornaci, cu prilejul aniversării a 175 de ani de când răsărise în Ipotești de Botoșani „Luceafărul poeziei românești”.
Acel album-catalog în care am așezat al doilea trandafir albastru, ce amintea de o temă preferată în poezia eminesciană, a fost publicat la editura Geea cu o prefață de Elena Condrei – directoarea editurii și a fost lansat la Biblioteca județeană Mihai Eminescu din Botoșani.
Lucrarea adună, în peste 600 de pagini, contribuțiile botoșănenilor în păstrarea și promovarea memoriei genialului Poet, evidențiind locul pe care acesta îl ocupă în cultura română.
Structura cărții cuprinde 14 capitole, care oglindesc aspecte specifice ale moștenirii eminesciene: creații literare, tinere condeie, compoziții muzicale, arte vizuale, publicistică, medalistică, filatelie, reviste de cultură, cenacluri literare etc.
Dintre numele bine cunoscute, prezente în această carte, aș aminti doar câteva: muzicianul George Enescu, istoricul Nicolae Iorga; pictorii: Ștefan Luchian, Octav Băncilă, Constantin Piliuță, Florin Grosu; scriitorii: Gelu Dorian, Demostene Botez, Păstorel Teodorean și mulți alții.
Pentru că am avut onoarea de a-mi fi fost incluse în acest album câteva versuri dedicate lui Eminescu, alături de cele ale soțului meu, noi (Estera și Valentin Bălan) ne-a m alăturat istoricului-muzeograf Gheorghe Median, care în cuvântul său adresat cititorilor cărții spunea astfel:„Cartea aceasta este prin conținutul său un adevărat monument de cultură, o creație inedită, singulară în spațiul cultural botoșănean.

Nu găsim suficiente cuvinte pentru a-l felicita pe domnul Mihai Cornaci pentru această izbândă, drept pentru care încheiem aceste scurte considerații mulțumindu-i pentru darul neprețuit pe care ni-l face”.
Personal, îmi exprim gratitudinea față de cei care au contribuit la realizarea acelui minunat album și mă despart de dumneavoastră, stimați cititori, cu salutul eminescian, animat de înalte sentimente patriotice: „Trăiască nația!”