FLORIN VASILICĂ : ”Eu sunt foarte pacifist, nu am nimic de împărțit cu nimeni și sunt prieten cu oricine vrea să-mi fie prieten.”

IOAN VASIU : – Ai debutat timpuriu,ca interpret de muzică populară, sau erai deja major când ai urcat prima dată pe o scenă ?

FLORIN VASILICĂ : – Prima dată când am apărut la TV a fost în anul 1987, aveam 3 anișori și am apărut la Revelionul TVR 1987… După aceea, în 1991 am început să particip, alături de grupul tatălui meu, în spectacole, emisiuni și evenimente private.

 I.V. : – Dacă nu erai fiul regretatului Liviu Vasilică, ai fi devenit artist ?

F.V. : – Eu nu mă consider artist. Eu sunt un om simplu care cântă. Nimic mai mult. Da, aș fi cântat și dacă nu eram fiul lui Liviu Vasilică, dar cu siguranță nu aș fi cântat muzică populară… Povestea e prea lungă să fie relatată aici.

 I.V. : – Când a luat ființă grupul TELEORMANUL și de câți ani conduci acest grup ?

F.V. : – Grupul Teleormanul a luat ființă în 1987 – vorbim de ceea ce este atestat. Eu nu am preluat Grupul Teleormanul ci l-am reînființat după moartea tatălui meu, fostul grup al lui luând o atitudine ostilă la adresa mea, a familiei lui și, cel mai dureros, asupra numelui tatălui meu. Grupul Teleormanul are în prezent 35 de ani de activitate atestată, 17 ani sub conducerea tatălui meu și, anul acesta, eu urmează să împlinesc 18 ani de când conduc acest grup.

I.V. : –  Ce sentimente trăiești când interpretezi cântecele preluate de la tatăl tău,care sunt atât de îndrăgite de iubitorii de folclor ?

F.V. : – Este foarte greu de transmis chestia asta în cuvinte. Eu mă bucur că în continuare muzica lui este auzită în spectacole, emisiuni și evenimente private, că am reușit să fac în așa fel încât să nu fie dat uitării (știm cu toții că în România artiștii după ce mor sunt foarte repede dați uitării).

 I.V. : – Alături de care importanți interpreți de folclor ai urcat pe scene,în decursul anilor ?

F.V. : – Alături de toți, absolut toți. Și toți îmi sunt prieteni. Eu sunt foarte pacifist, nu am nimic de împărțit cu nimeni și sunt prieten cu oricine vrea să-mi fie prieten.

  I.V. : –  Dacă nu erai artist, ce meserie ți-ar fi plăcut să practici ?

F.V. : – De bază eu sunt informatician și licențiat în jurnalism. Dar am renunțat la visul cu informatica după ani de zile de performanță în domeniu pentru că am vrut să duc mai departe visul tatălui meu.

 I.V. : – Crezi că fiul tău va duce mai departe ”ștafeta” cântecului popular din Teleorman ?

F.V. : – El și-ar fi dorit, dar eu, în urma dramelor trăite după dispariția tatălui meu, a atacurilor și a mizeriilor primite, nu-mi doresc să intre în chestia asta. Lumea muzicii populare românești nu este o lume curată, așa cum pare și îmi iubesc atât de mult copilul încât nu aș vrea să aibă parte de așa ceva. El a fost cu mine pe la cântări, emisiuni, spectacole, dar…

  I.V. ; – Alege, te rog,câteva versuri din cântecele tale, care să încheie acest scurt interviu.

F.V : – Nu vă voi da versuri din cântecele mele, dar vă dau ceva care mă caracterizează și îmi place de la B.U.G. Mafia:

Am fost peste tot
În anii ce-au trecut
Am făcut ce-am vrut
În anii ce-au trecut
Am rămas la fel
În anii ce-au trecut
Tot aici, niciodată n-am plecat, niciodată.    

                                      Interviu consemnat de Ioan Vasiu /UZPR