Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 5 (125), Aprilie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Forţele Aeriene Române de strajă la Nistru!

Primit pentru publicare: 03 Mai 2019
Autor: Prof. Dr. Ionuț ȚENE, Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
Publicat: 03 Mai 2019
© Ionuț Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

În sfârşit mai aud şi veşti bune, pe surse, privind întărirea colaborării militare dintre România şi Republica Moldova în vederea unirii. Nu de mult s-a încheiat un protocol militar discret marelui public, prin care Forţele Aeriene Române vor putea folosi aerodromurile militare din Republica Moldova în cazul unui conflict militar asupra ţării frăţeşti. Avioanele militare române vor utiliza aeroportul militar de la Mărculeşti în orice condiţii, fără acordul prealabil al guvernului de la Chişinău sau al preşedintelui Igor Dodon. Acordul militar e transpartinic şi transguvernamental. Avioanele militare româneşti sunt pregătite să apere suveranitatea Republicii Moldova în faţa oricărei agresiuni, fără să se mai repete trădarea şi laşitatea din 28 iunie 1940, în urma ultimatumului lui Molotov când am cedat fără luptă către URSS acest pământ românesc: Basarabia. Mai mult, aviaţia militară română a preluat se pare şi cele 6 Mig-uri 29 ale Republicii Moldova, pentru a fi folosite în lupta pentru apărare în caz de atac militar extern.

Acest acord militar este primul pas spre unirea celor două armate române de pe ambele maluri ale Prutului şi spre unirea României cu Republica Moldova în cadrul U.E. Aviaţia Română este deja de strajă pe Nistru, ca în perioada 1918 – 1940, gata să apere suveranitatea pământului românesc al Republicii Moldova în faţa oricărui atac surpriză venit din exterior. Transnistria este izolată, iar un atac dinspre Tiraspol este puţin probabil. În schimb, Ucraina, care duce o politică de interzicere a şcolilor româneşti şi a limbii române în Bucovina, Transcarpatia şi Bugeac, precum şi o acţiune concretă de eliminare a românilor din structurile puterii locale, este un real pericol şi o primejdie faţă de reunirea celor două state româneşti. Deşi la Kiev s-a schimbat preşedintele, politica ucraineană de persecutare a minorităţilor şi, în special, a românilor continuă, cu consecinţe grave ce se poate transforma, pe viitor, într-o reală epurare etnică. Din păcate, conducerea statul român declarativ nu face nimic şi tace complice în faţa gravelor încălcări ale drepturilor omului şi minorităţii româneşti din Ucraina, ca să nu-i supere pe aliaţii din NATO. Pe lângă Biserică, Academie, iată că şi Armata Română este o instituţie implicată în procesul de reunificare şi apărare a teritoriului românesc în faţa oricărui atac militar din afară.De Centenar, în 2018, miniștrii Apărării din România și Republica Moldova, Gabriel Leș și Eugen Sturza, au semnat o declaraţie de intenţie privind „crearea unui cadru de instruire intensificată, în perspectiva înființării unei unităţi mixte” între armatele celor două țări. Unirea militară dintre România şi Rep. Moldova pe principiul celei din 1859 dintre Muntenia şi Moldova ar fi primul pas spre unirea cea mare în cadrul unei Europe unite cu frontiera pe Nistru.