(Nu toți elevii „văd” în spațiu)
O serie de studii identifică anumite caracteristici, influenţate de tehnologie, specifice fiecărei generaţii. Cercetările efectuate în Laboratorul de Cogniţie Aplicată (Rosen, 2011) studiază modul în care tehnologia digitală afectează dezvoltarea Generației Z și sesizează dezechilibrul care se petrece în mintea umană atunci când emisfera stângă devine dominantă în raport cu cea dreaptă, ca urmare a consumului de tehnologie digitală. Chiar și comunicarea prin intermediul WhatsApp, respectiv scrierea de texte, stimulează doar emisfera stângă, în timp ce partea dreaptă a creierului este pasivă.
Emisfera stângă conţine centrul vorbirii, se ocupă de procesarea simbolică, de capacitatea de abstractizare, de percepția timpului, de extragerea concluziilor raționale.
Emisfera dreaptă gestionează abilităţile video-spațiale, capacitatea de reprezentare, de recunoaștere a figurilor celorlalți și a muzicii, de procesarea comunicării non-verbale, de plasarea lucrurilor împreună pentru a forma întreguri, de înțelegerea legăturilor între lucruri.
Mintea umană se dezvoltă sub influența stimulării neuronale. Pentru tineri, consecinţele negative ale folosirii excesive a tehnologiei se traduc prin diminuarea răbdării (copiii doresc răspunsuri imediate şi rezultate rapide), dar și prin izolarea în lumea virtuală, care privează tânărul de interacţiunea socială față în față, afectând dezvoltarea abilităților sociale.
Odată cu apariția tehnologiei, ne-am reîntors la un stil cognitiv mai funcţional şi mai concret, nu atât de abstractizat. Este clar că și stilul cognitiv al generaţiilor tinere s-a schimbat. De aici și dificultatea de a înțelege noțiunile de geometrie. Adolescenții de astăzi sunt mult mai funcţionali, mai concreţi, sunt axaţi mai mult pe acumulare de cunoştinţe procedurale decât pe acumulare de cunoştinţe declarative pe care le au oricând la îndemână.
Predarea geometriei la gimnaziu urmărește formarea (la elevi) a conceptelor abstracte, a raționamentului inductiv și deductiv, dar și dezvoltarea competențelor de a aplica cunoștințele în practică.
Cunoscând „schimbările” cu care se confruntă generația Z în planul dezvoltării cognitive, profesorii trebuie să manifeste o grijă deosebită în proiectarea activităților didactice. O insuficiență grijă față de conceperea lecțiilor poate duce la improvizații, stereotipii, toate având drept consecințe neclarități în mintea elevilor, determinând incapacitatea lor de a-și rezolva temele pentru acasă. Deoarece geometria este integral deductivă, neînțelegerea unei verigi generează dificultăți din ce în ce mai mari.
Da, este adevărat, nu toți elevii „văd” în spațiu, dar toți elevii pot fi ghidați cu profesionalism și tact pedagogic, cu metode stimulativ-creative pentru o bună înțelegere a noțiunilor de geometrie și o stimulare a dezvoltării operațiilor gândirii, mai ales în contextul în care vorbim de modernitate și inovație în educație, de metode stimulativ-creative și de principii de didactică modernă.
