Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

GICĂ MANOLE

GICĂ MANOLE
Autor, Trăian APETREI

Gică Manole nu este scriitor în accepţia generală a statutului profesional pomenit. El este un vulcan. Un vulcan ce nu aruncă înspre tăriile cerului pietricele mărunţele, ci idei uriaşe. Absolute!
Gică Manole trăieşte cu trupul oarecum de nevoie pe această faţă a Pământului. Cu spiritul, el se află departe, în vremea marilor vizionari şi constructori de lumi trainice, drepte în esenţă, lumi cu adevărat iubitoare de oameni.

Gică Manole nu-i publicist de la ora X până la ora Y, sau de la vârsta Z până la anii Q. Nu-i nici istoric de vreo circumstanţă anume. Nu-i nici scriitor de la prima până la a treia carte, după care să-şi fi epuizat izvorul nădufului.

Gică Manole este un gânditor de talie europeană, este un întreg în cel mai deplin înţeles al cuvântului, este un trăitor ce-şi consumă viaţa spirituală după un sistem bine închegat, sistem ce, sigur, din vreme-n vreme şi acesta este primenit, căci încheieturile lumii se arată anevoie şi doar treptat celui ce caută esenţele.
Hotărât lucru, Gică Manole trăieşte prezentul cu o anume scârbă şi – dacă i-ar sta în putinţă – de la tribuna unor ipotetice adunări de mii de oameni, ar schimba macazul acestei lumi fără vlagă, amăgită, lipsită de solidaritate şi sens.

Doar că Gică Manole are a se împiedica de mici ,,amănunte”.
Înainte de orice, el s-a desprins oarecum târziu de draga dumisale aşezare natală – Tătărăşenii. Vreau să zic aceea că din universul idilic al aşezării natale el s-a aruncat puţintel cam târziu în ,,teatrul de operaţiuni” al războiului de idei, război ce nu conteneşte de mii de ani.

Mai mult – un alt ,,amănunt” – Gică Manole şi-a propus să cucerească lumea de unul singur, departe de ideea de grup sau de oricare altă alăturare.

Gică Manole nu-i de citit în ceasurile de linişte de după apusul soarelui. Rândurile sale sunt ,,aruncătoare de flăcări”. Gică Manole ar trece lumea toată prin foc şi sabie până să ajungă la resorturile şi la energiile primordiale. Dacă lumea românească – evident – a obosit, ea îşi are în Gică Manole un nou motor de aprindere.

Scrâşnind din dinţi, Gică Manole vrea o lume românească esenţial alta – precum lumea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt – o lume eroică, dreaptă, curată-n cuget şi-n simţiri, o lume conştientă de misia sa între celelalte naţii ale civilizaţiei universale.

Zilnic sau săptămânal prin felurile publicaţii, o dată sau de două ori pe an prin cărţile apărute, Gică Manole ,,dă foc” lumii mărunte, meschine, lipsită de măreţie şi ideal pentru ca din cenuşa imperiului răului să se ivească o lume nouă, pură, măreaţă, eroică, dispusă la sacrificii şi la uitarea de sine întru înălţarea unei Românii Mari aureolată de glorie.

Gică Manole mai şi oboseşte. I se face lehamite de conaţionali. Şi-atunci pleacă la Tătărăşeni, se ,,conversează” cu câinele din bătătură şi se reîncarcă pozitiv cu energii de sub talpa casei părinteşti. Şi-apoi revine, tumultuos şi esenţial nemulţumit dar şi – din nou – ferm convins că merită să lupte pentru cauza lui Ion şi a lui Gheorghe şi a Catincăi şi a Haretei şi a pruncilor lor.

Gică Manole e doar scriitor pentru că – cel puţin deocamdată – nu a avut şansa tribunei. El este un intelectual care poate electriza masele, care poate formula idealuri credibile şi convinge mulţimile să le slujească.

Gică Manole nu-i de aşezat în raft precum alţi scriitori. El este de aruncat în arenă înspre a scoate mulţimile din letargie. Nu-i scriitor cu fraza spilcuită, ci mânuitor de cuvinte-granit, izvor de nestăvilit după care nu mai poate urma decât viaţa aşa cum o gândeşte el sau potopul!

Ar fi puţin să spun despre Gică Manole că-i un scriitor comod sau incomod. Gică Manole construieşte lumi sau se reîncarcă energetic. Cu el n-ai de ales: îl urmezi sau te depărtezi în grabă de el. Jumătăţile de măsură nu-şi au locul în preajma sa!

Gică Manole este tipul de intelectual absolut necesar în vremurile de acum. El ştie cum şi are energia trebuitoare pentru a scoate naţia din adormire. Doar că vieţuieşte la Botoşani şi la Tătărăşeni. În vreme ce ,,ora exactă” în destinele naţiei se dă de la Bucureşti şi de către…



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 39 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. D.M. Gaftoneanu spune:

    ,,…Gică Manole este tipul de intelectual absolut necesar în vremurile de acum.” Exceptionala, foarte potrivita afirmatie!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5