Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

 Grigore Guzu- rapsod  şi poet popular al Ţinutului năsăudean   

    

Grigore Guzu- rapsod  şi poet popular al Ţinutului năsăudean   

         Coborâtor dintr-o familie de buni gospodari şi iubitori ai culturii tradiţionale, Grigore Guzu  din Poiana Ilvei, este unul dintre acei oameni care pun în valoare comorile satului românesc din arealul năsăudean. Participând încă din copilărie la evenimentele importante din viaţa comunităţii, nunţi, botezuri , ocazii festive sau întâlniri cu fiii satului, s-a remarcat ca un minunat rapsod popular printr-un talent  autentic pe care îl moşteneşte de la părinţi şi bunici. Recită din memorie zeci şi sute de versuri din operele clasicilor noştri, sau din propriile sale creaţii. Este foarte des invitatul unor emisiuni de radio şi televiziune,  pentru a prezenta viaţa satului ardelean, oglindit în folclor, obiceiuri şi tradiţii,  cu dorinţa expresă de a ocroti şi revitaliza această moştenire culturală. El este autorul ,,Pluguşorului’’, mereu actualizat, pe care îl recită cu atâta patos la cumpăna dintre ani pe multe reţele de socializare, compune cu uşurinţă strigăturile de nuntă şi de joc, sensibilizează auditoriul cu minunatele sale ,,iertăciuni’’ ale mirilor către părinţi, sau valorifică într-un stil personal legendele şi baladele din zona în care trăieşte. Dar Grigore Guzu, ceferistul de la poalele munţilor este şi un poet talentat, apropiat de ritmul şi muzicalitatea versurilor lui Coşbuc, pe care îl recită cu mare drag şi cu o deosebită afecţiune. În ultimii ani a publicat trei volume de poezii  : ,,Obârşii’’, ,,Suflet de român’’ şi ,,Acasă’’, versuri care exprimă starea lui sufletească, dragostea faţă de ţară, credinţa nestrămutată în Dumnezeu şi bucuria vieţii. Spiritul locului este reliefat prin imagini autentice şi sensibile : ,,Din acest pământ de munte/ Şi-au scos  pâinea Poienarii,/ L-au udat cu lacrimi multe/ Şi-acum dorm în el sărmanii’’ (Obârşii ). Grigore Guzu ,,are vocea oţelită a ierbii’’, scrie pe un ,,ton de plug înfipt într-un sol ostil vieţii’’, spune prefaţatorul Ofilat Varvari. Tematica poeziei sale este diversificată şi ancorată în realităţile cotidiene, în care predomină motivul iubirii, al dorului, al înstrăinării şi al timpului ireversibil : ,, Du-te dorule departe/ Peste văi şi peste ape/ Zboară peste mări şi ţări/ Să ajungi în depărtări/… Uită-te ! Mai merg feciori/Pe la fete-n şezători ?’’ (Dor de casă) În minunata comparaţie a anotimpurilor cu vârstele omului, poetul spune : ,,Să nu pleci toamnă prea devreme/ Mai zăboveşte printre noi,/Căci vine viscol şi troiene/ Şi ne-o fi greu la amândoi’’ (Să nu pleci toamnă). Întreaga sa creaţie este un zbucium lăuntric, un complex de trăiri sufleteşti prin care îşi exprimă dragostea de oameni şi locuri, evocă trecutul şi este îngrijorat pentru prezent. Grigore Guzu este şi autorul unor piese de teatru care oglindesc viaţa satului, tradiţiile şi obiceiurile lui, pe care le-a pus în scenă, fiind  actor şi regizor deopotrivă. Cu câţiva ani în urmă a fost primit în Liga Scriitorilor din România, Filiala Năsăud şi este membru al Astrei năsăudene, unde se dovedeşte un om foarte activ, mereu dispus să creeze o atmosferă  plăcută şi agreabilă. Activitatea lui Grigore Guzu este încununată şi de preocupări  de ordin  social : membru în Forumul Montan şi membru în Academia Tradiţională Română, în cadrul cărora promovează tradiţiile noastre strămoşeşti, organizând  activităţi specifice privind păstoritul şi agroturismul din zonă. Grigore Guzu, purtător al costumului popular, este nelipsit de la Festivalurile de colinde de pe Valea Ilvelor, a concursurilor de folclor din mai multe zone din ţară şi străinătate, obţinând numeroase premii şi distincţii care îi onorează munca de salvare, păstrare şi transmitere a patrimoniului cultural imaterial. Prin talentul său înnăscut, înţelepciunea şi puterea lui creatoare de rapsod popular, Grigore Guzu a făcut cunoscută zona Năsăudului în întreaga ţară, ceea ce îl îndreptăţeşte să candideze pentru titlul onorific ,,Tezaur Uman Viu’’.

               Mircea Daroşi

 

        



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania