ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Horia Bonciu- poet  modernist, prea puțin cunoscut

Primit pentru publicare: 24 Sept. 2018
Autor: Boris MARIAN
Publicat: 01 Oct. 2018
Editor: Ion ISTRATE

Născut  la 19 mai 1893, Iași,  decedat la 27 aprilie 1950 ,București, H. Bonciu a fost poet, prozator, traducător din Louis-Ferdinand Céline, ș.a.A fost influențat de Urmuz, alți avangardiști. Se numea la naștere  Beniamin Haimovici, fiul lui Carol Haimovici și al Ghizelei.S-a remarcat mai întâi prin poezie (debutează în 1932 cu volumul Lada cu năluci), apoi prin cele două romane de factură expresionistă, Bagaj… (1934) și Pensiunea doamnei Pipersberg (1936), care îi aduc consacrarea artistică, în mare parte postumă, dar și antipatiile criticilor tradiționaliști (Nicolae Iorga) la care se adaugă respingerile categorice ale ideologilor extremei drepte.A frecventat cercurile artistice din Viena și Berlin, în calitate de corespondent al ziarului Rampa, familiarizându-se cu anumite tendințe literare ale vremii (neo-romantism, simbolism, expresionism). Nu și-a finalizat studiile universitare. Acuzat de pornografie, asemenea unor confrați cum ar fi Mircea Eliade, Geo Bogza sau Mihail Sebastian, i se intentează un proces de presă răsunător în 1937, dar numeroși intelectuali, în frunte cu Eugen Lovinescu, îi sar în apărare.Este citat de Mircea Cărtărescu în volumul Postmodernismul românesc drept unul dintre precursorii acestui curent literar.Opere -Lada cu năluci, 1932,Eu și Orientul, 1933,Poeme către Ead (după Anton Wildgans), 1933, Strania dublă existență a unui om în patru labe, 1934,Pensiunea doamnei Pipersberg, 1936,Brom, 1939,Requiem, 1945,Concert la contrabas. Poemele republicane, 1948 (netipărite). Bonciu nu a făcut parte din nici o grupare artistică, fiind mereu un singuratic,ceea ce a accentuat și impresia de noutate a poeziei sale.Călinescu susține că Bonciu a publicat primele încercări literare sub pseudonim începând cu 1912, poezii semnate cu numele adevărat au fost trimise în vederea tipăririi în 1918 (revista Scena),iar în 1932 are loc debutul editorial cu volumul Lada cu năluci. Despre avangardismul scriitorilor evrei a scris Ovidiu Morar.Influența expresionismului a fost semnalată și de Ov. S. Crohmălniceanu. Predilecția pentru instinctual, stilizarea imaginilor violente,cosmicul, stihialul, demonicul, sacrul și, mai ales,grotescul, definesc poezia de factură expresionistă practicată de H. Bonciu. Deși singular, opera lui Bonciu reprezintă o contribuție interesantă a scriitorilor evrei la literatura română.Toate aceste trăsături își vor cunoaște forma desăvîrșită în cele două romane – Bagaj… (1934) și Pensiunea doamnei Pipersperg (1936) – care
nu au trecut neobservate nici de critică, dar nici de autorități. De ce a declanșat literatura evreului avangardist născut la Iași contradicții intense în presa vremii, fiind, astfel, etichetat „scriitor pornograf”? În treacăt fie spus, cele două texte conțin extrem de puține imagini erotice. Dar despre Bonciu se poate scrie o carte, noi ne oprim aici.
BMM