Ne pregătim din vreme de Sfântă Sărbătoare –
Dar câți mai înțeleg ce-i drept și ce e sfânt ?
I-atâta nedreptate și moarte pe pământ …
Câți prețuim lumina aprinsă-n lumânare ?
Vom sta , în miez de noapte , creștin lângă creștin ,
Cu sufletul și gândul crezând în Inviere ,
Crezând că tot ce-i sfânt va dăinui prin ere ,
Crezând în DUMNEZEU și-n tot ce e divin .
Dar după sărbători câți mai păstrăm lumina ?
Câți știm clădi în minte și-n suflet viu altar ?
Câți respectăm creștinul cu suflet și cu har ?
Câți știu să recunoască unde se-ascunde vina ?
Simbolul să-l iubim , dar să fim buni mereu –
În noi să învățăm puterea prin credință –
Să respectăm normalul și fiece ființă ,
Fiind cum ne-a crea prea bunul DUMNEZEU .
Credința nu e dar în zi de sărbătoare –
Să fim normali sub cer e cel mai mare dar –
Purtând în miez de om credință și altar ,
Vom ști să viețuim în lumea asta mare .
Ne pregătim , din vreme , așa cum ne e dat –
În miez de noapte sfântă vom ști cânta spre zări –
Simbolul de lumină va arde-n lumânări
Și vom simți în suflet ” HRISTOS A ÎNVIAT ! ”
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania