ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Ion N. OPREA

Iia

Am primit vestea,
iia româneacă,
iişoara,
soră cu cămăşoiul cu care ne îmbrăca mama,
pe noi băieţii,
cu prosoapele , cerşafurile, ştergarele, perdelele
de la uşi şi ferestre
produse din cânepă,
inul,
bumbacul,
lâna de la oi
şi
borangicul-
mătasea –
rod al războiului de ţesut şi al mâinilor, priceperii şi gustului ei,
mama,
săraca,
obosită de alergat după semănat,
cules, murat, uscat, meleţat,
tors-fuiorul
dar şi după frunza de dud
şi îngrijit viermii de mătase,
deşiratul de pe gogoşile lor firul,
sărbătorită mai ieri,
de Sânziene,
fac ce nu pot,
iniţiaţii, deprinşii, bolnavii de tradiţionalim,
şi
nu numai că o ţes,
o croiesc, împodobesc, cu arnici, şi o arată în Târgurile româneşti,
la ce se cheamă
„Festivalul inului şi cânepei”
sau
„Festivalul tradiţiilor populare”,
care va fi organizat şi la Iaşi în 2019,
dar este trimisă,
spre mândria noastră,
la asemenea întâlniri nu doar fastuoase
în ţările amatoare
de pe trei-patru continente,
argument, cânepa este fibra noastră de aur,
cum spun specialiştii care cunosc rezultatul înfrăţirilor…
Şi asta,
în condiţiile când agronomii români au uitat ce este cânepa românească,
despre ea nu se mai învaţă la şcoală,
şi mai mult,
încă,
legiuitorii români,
rămaşi neşcoliţi,
ştiţi ce au făcut,
încă din 2000,
prin legea 143,
au pus botniţă cultivatorilor de cânepă pentru că,
vor să ne păcălească ei,
ar fi o plantă vătămătoare,
narcotică,
minciună care nu numai că s-ar putea să fie o conspiraţie internaţională, –
destinată nouă,
românilor,
care înseamnă dispariţia totală a industriei de profil,-
cultivare, topitorii, filaturi, ţesătorii –
când, ca şi japonezii şi astăzi, o tratam ca o plantă sfântă,
făceam julfă, scutecele Maicii Domnului pentru Iisus
prohodite de părintele la Biserică sau când sosea cu Ajunul,
dar îi fac pe românii tradiţionalişti
s-o cultive
-cânepa –
chiar păziţi de poliţie
şi
mascaţii
puşi pe descoperiri a ceea ce ei nici nu ştiu –
cât de utilă este cânepa ca plantă industrială,
îngrăşământ pentru pământ,
detoxifiant,
insecticid,
combustibil,
materie primă deosebită pentru construcţii,
luptătoare împotriva radioactivităţii-
Cernobâlul şi nu numai –
şi chiar ca medicament,
împotriva bolilor Alzheimer şi Parkinson,
tratament împotriva cancerului cu produse obţinute din cânepă,
ba şi cel mai important aliment după produsele apicole –
albinele –
nu mai vorbim de frumuseţea
şi
importanţa
iei dacice,
româneşti!
Herodot,
grecul,
povesteşte despre femeia dacă,
despre cum cultiva, prelucra şi folosea cânepa,
noi,
românii.
de ce nu am face-o
în anii de după 89 ?

Ion N. Oprea, 16 iulie 2018