Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024
ÎN OGLINZILE AMIEZII
ÎN OGLINZILE AMIEZII
Într-o zi de vară oarecare
O mare de spice se-nroşesc la soare,
Iar deasupra grădinilor de argint
Privighetorile se aud cântând.
O puzderie de triluri răsunau,
Frunzele,florile toate ascultau,
Păsările pe-o creangă se legănau,
Câmpiile de arşiţă se-nfierbântau.
În oglinzile amiezii m-am uitat
Când aerul de soare s-a săturat,
Şi-o lumină misterioasă de vis
Pleoapele uşor mi le-a închis.
Prin umbra copacilor bogată
Un vânt auriu parcă se joacă,
Sfios se înalţă sus şi tot mai sus
Până soarele ajunge la apus.
O blondă cu ochi albaştri mă privea,
Cea mai sinceră iubire-mi fura,
De soare şi de lumină profitând
A plecat cu iubirea mea râzând.
Dar nu m-am supărat,stau liniştit,
Sunt convins că nu de tot m-a părăsit,
Curând îi voi spune cât de mult o iubesc
ŞI alături de ea vreau să trăiesc.
Articole asemănătoare
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania