Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 5 (135), Mai 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Încotro dupăCovid-19? Spre comunismul social!, cutremurătoare prezicerea!

Primit pentru publicare: 06 Mai 2020
Autor: Ion N. OPREA – Membru Fondator de Onoare – Revista Luceafărul
Publicat: 07 Mai  2020
© Ion N. Oprea, ©Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Încotro dupăCovid-19? Spre comunismul social!, cutremurătoare prezicerea!

     Mai cu seamă vâstnicii, unii îi vor de la 40 de ani în sus,stăm încă sub cheie, şi ne întrebăm, după preşedintele Iohannis, cu relaxarea, relativ la ce va fi după 15 mai, dar mai ales după stingerea pericolului, care va fi scenariul cel mai fericit pentru români, pentru populaţia lumii, întrebări la care, comentatorii, unii precauţi, răspund „la întrebările zilei”, cu incertitudine, dar majoritatea prevăd, cutremurătoare prezicerea, o societate a comunismului social, un fel de înfăptuire a ce voia Nichita Serghievici Hruşciov când, prin 1965, la tribuna ONU,  ca să convingă,  s-a descălţat de un pantof cu care a lovit în microfonul de la care vorbea şi a afimat că a sosit momentul când comunismul sovietic, cu steagul lui roşu, va flutura în toate ţările lumii…

          Despre trecutul comunist…

                 Cu astfel de postament s-au scris şi cărţi, studii le socotesc unii, cum este recentul „Negaţionismul de stânga”, autor Tierry Wolton, traducerea Georgetei-Anca Ionescu, Editura Humanitas, 188  pag., în care găsim explicaţii, pas cu pas, cum scrie şi omul nostru într-o carte a sa, despre trecutul şi prezentul comunist, în tot secolul XX, a produs mii de victime, oameni ucişi, prin execuţii sumare, epuizare în lagăre de muncă, gulaguri,  înfometare, tortură, fizică şi morală, astfel că, după principiile şi idelurile promovate  de Marx, Engels, Lenin şi Stalin dar şi de succesorii lor, inclusiv cei de astăzi, cu o cruzime şi violenţă care  a promovat frica şi îngrijorarea  care ne fac şi azi,  când citim astfel de cărţi-studii, piele de găină, părul de pe cap devine măviucă. Astlel de crime – crime a susţinut şi produs comunismul, spune Tierrs, faptele tiranilor au fost justificate, considerate mai puţin condamnabile, pentru că, vedeţi, s-a căutat şi se caută  susţinerea lor, deşi experimentul nociv a eşuat cam în acelaşi timp ca la noi, despre „negaţioniştii de stânga” spunându-se că au avut sau au teorii valabile, utile momentelor, numai, vezi Doamne,  aplicarea lor a fost  defectuoasă. Cei care le-au dat viaţă nu au înţeles suficient învăţătura marxist-leninistă-stalinistă.  În contextul secolului la care se referă –XX – istoricul Tierry Wolton, în susţinerea comunismului s-a implicat marii intelectuali ai lumii, unii dintre ei convingându-se pe parcurs de adevărul subtil a ideilor marxist-leniniste-staliniste care în fond au strivit librtatea şi drepturile individuale, sub pretextul promisei egalităţi care nu s-a înfăptuit niciodată. Istoricul, prin ce scrie, convinge, el prezintă exemple concrete, cum fapte şi idei devin perverse când sunt aplicate, funcţie de intrese, pentru că precum nazismul, comunismul trebuie condamnat, nu susţinut, nici justificat, totalitarismul putând fi gena a  ce scriem azi despre globalism, în amândouă cazurile individul şi libertăţile lui fiind constrânse, ca acum când mulţi, foarte mulţi, suntem sub cheie!

Covid-19 un paravan la ce se va întâmpla, acuşi, acuşi…

             „…COVID-19 este  PARAVANUL care poate declanșa alte CONSECINȚE, spune un material pe net, realizat la 14 martie 2020 .  TOTUL este organizat cu un scop precis, în detaliu, iar ceea ce este acum, este LUX pe lângă ceea ce este pregătit să se întâmple. Sunt doar câteva dintre ideile importante ale unui text care face înconjurul internetului. O analiză cu fapte reale, punctuale,  ar trebui să dea de gândit: numărul  morților în lume între 1 ianuarie 2020 – 10 martie 2020: 3.310 – coronavirus; 85.925 – gripa sezonieră; 884.152 – fumat; 442.355 – alcool;  238.749 – accidente trafic; 7.516.249 – avorturi. Dar adevăratele PROBLEME sunt ascunse, și se crează ISTERIE și MANIPULARE pentru FALSELE probleme.Consecinţele derivate sunt adevăratele probleme care urmează:  Criza economică;  Criza financiară;  Devalorizarea banilor;  Crize sociale;  Scăderea pieţei imobiliare, falimentarea afacerilor mici și imediat acapararea de fonduri de investiții străine, care au interesul să elimine concurența, fără a continua afacerile (ci le vor păstra la conservare);  Implementare de vaccinare obligatorie;  Producerea de boli și decese;  Scoaterea banilor reali din circulație;  Haos social, sinucideri, crime, război etc. etc.”…

          Cu astfel de riscuri-întâmplări nefericite, fireşte, noi românii ne-am confruntat în timpul comunismului, iar literatura şi arta le-au oglindit, volumele „Tovarăşe de drum”, Ed. Polirom, 2008, coordonatori, Radu Pavel Gheo şi Dan Lungu, „Şi eu am trăit în comunism”, de Ioana Pârvulescu, Ed Humanitas, 2015, ca „Şi se auzeau greierii” de Corina Sabău, 2019, Ed. Humanitas, pot exemplifica tragediile,când, începând din 1966 în România erau interzise avorturile, femeile erau obligate de a naşte minimum patru copii.

-Ştiai că fetusul din burta ta e proprietate de stat,ştiai că dacă trăieşti în RSR trebuie să respecţi legea, de ce te-ai comportat ca o  criminală, pe cine ai plătit să te mutileze?”, erau întrebări de anchetă penală care, totuşi, în anii comunismului au cumulat peste 10.000 de avorturi, dar foarte mulţi ani de ostracizare prin puşcării şi după. Până şi moartea unora dintre ele a fost folosită drept material propagandistic de mai marii timpului ca să crească numărul decreţeilor, aşa erau numiţi cei născuţi după Decretul-Lege semnat de conducător, dictatorul N. Ceauşescu. Trupul  neînsufleţit  al uneia dintre aceste femei expus în , clubul fabricii unde lucra, ca avertisment pentru celelalte muncitoare, a costituit materialul didactic, de început, pentru devenita scriitoare, care, apreciază critica de întâmpinare, scrie bine, ceea ce denotă o bună cunoaştere prin lectură şi documentare a literaturii de gen, dar şi a vieţii ca realitate şi imaginaţie. „Mi-am trăit copilăria în anii ’80, într-un mic oraș de munte, la adăpost de istorie. Cu colegii mei de la Școala generală nr. 3 făceam toate nebuniile din lume, în orele de PTAP doamna dirigintă ne du­cea în Parcul Ştefănescu să adunăm castane, mă consideram norocoasă când la cofetăria Garofiţa băgau savarine, nu-mi dădea prin cap s-o compar pe Angela Similea cu Rolling Stones, iar părinţii mei nu aveau ambiţii nemăsurate în ceea ce mă privește. Despre cruzime nu știam mare lucru pe atunci, mult mai târziu, după Revoluție, am aflat că în anii aceia au murit cel puțin 10.000 de femei în urma avorturilor ilegale. Că până şi moartea lor a fost folosită ca propagandă. Că trupul neînsufleţit al uneia dintre aceste femei a fost expus în fabrica în care lucra, avertisment pentru celelalte muncitoare. Când întâmplarea asta îmi revenea în minte mă suspectam că n-am reținut corect, că așa ceva, chiar și înainte de ’89, n-ar fi fost posibil. Am început să scriu Şi se auzeau greierii din nevoia de a accepta”, scrie Corina.Corina Sabău, autoarea miniromanului „Şi se auzeau greierii”, circa o sută de pagini.

                                 Un stat comunist, uriaş…

           Dar, iată, alte argumente care probează comunismul social care ni  se preconizează şi despre care începusem să vorbim:

       „1. Criza medicală va mai dura încă aproximativ 6 luni, până  la descoperirea unui vaccin sau tratament care să asigure vindecarea sigură de COVID-19. In acest timp vor muri la nivel mondial – declaraţi ca având SARS-COV2 – câteva milioane de oameni (cei mai mulţi dintre ei neavând ca şi cauză principală a decesului coronavirusul, dar aşa vor fi trecuţi în statistici), ucigând multe din persoanele în vârstă (atehnologice), panica globală va fi întreţinută de mass-media şi de autorităţile din domeniu, care vor lua măsuri ale stării de urgenţă din ce în ce mai restrictive, care limitează libera circulaţie, libera exprimare, dreptul la protest etc. (cu măsuri aspre de carantinare, amenzi, dosare penale şi altele), drepturile omului ajungând încălcate masiv, iar populaţia va asista impasibilă, ba chiar majoritatea cetăţenilor vor cere aceste măsuri şi vor fi de acord cu ele.

    Când lumea se va trezi la realitate – dacă se va mai trezi – va fi prea târziu. Cei care vor spune adevărul vor fi blamaţi de „marea turmă”, primind oprobriul majorităţii. Mass-media şi reţelele de socializare vor funcţiona din plin în acest sens, iar fake-news-ul va lua o amploare fără precedent ca formă de manipulare a masselor. Pe fondul acestei crize majore, ţările dezvoltate vor rezolva reducerea populaţiei „balast”, adică vor trimite acasă migranţii, cei fără locuri de muncă, cei ce lucrau la negru, infractorii, prostituatele etc., pe toţi cei care nu-şi vor mai avea locul în noua societate tehnologică. Acest „balast” va migra „natural” către ţările de baştină sau către cele mai puţin dezvoltate.

2. Criza economică va atinge apogeul la momentul când criza medicală va da semne de „însănătoşire”. Aşa că multă lume nici nu va realiza că a intrat dintr-o criză în alta, iar cea medicală va ajunge pe locul al doilea, urmând a fi reluată ori de câte ori măsurile crizei economice şi a celei sociale (restrângerea libertăţilor) vor cere o nouă situaţie de frica globală, o panică generalizată. Vor fi impuse măsuri economice care să ţină lumea în casă, dar care să pară la prima vedere utile populaţiei, încurajatoare: amânarea creditelor la bănci, relaxare la plata utilităţilor, ajutoare de la stat, şomajul tehnic, încurajarea muncii de acasă.

           Ideea generală e ca lumea să stea acasă şi să fie pregătită pentru noua revoluţie tehnologică: totul pe online, totul în World Wide Web. Mai apoi, lumea nu va mai merge la serviciu, tradiţional, asa cum faceau 80% din cetăţenii planetei. Introducerea sistemelor 5G pentru care se dă o bătălie grea între SUA şi China, va conduce la o viteză uriaşă a netului, la un răspuns instantaneu.

         Băncile şi marii operatori economici vor încuraja noile tehnologii şi se vor orienta spre „acoperirea in cyberspace” după ce „acoperirea monetară” tradiţională devine desuetă (n.r. – întâi a fost economia cu acoperire în natură – trocul-, apoi acoperirea în aur a banilor, apoi acoperirea în aur şi credite – creanţe -, acoperirea în aur, credite şi bogăţii ale solului şi subsolului, la care s-au adaugat pe parcurs – odată cu războaiele locale pentru supremaţia în bogăţii naturale – „acoperirea în forţă de muncă ieftină”, „acoperirea în tehnologie”… pe rând, aceste „acoperiri” ale valorii banilor fizici şi virtuali au ajuns la plafonare, întrucât nu se mai poate face şi „acoperire pe aerul respirat”, sau „acoperire în bogăţii de pe Marte… toate acestea erau „motoare” ale economiei globale false, care asigurau globalizarea şi funcţionarea băncilor şi multinaţionalelor, într-un uriaş joc piramidal sortit eşecului… deja semnalele arătau că trebuie căutat şi „altceva”, aşa că se vorbeşte acum de „acoperire in cyberspace”, care include nu numai valoarea din online ca şi munca, ci tot sitemul IT, puterea de calcul a computerelor planetare – care se dublează la fiecare doi ani – robotica, spaţiu virtual etc.).

3. Se introduce în cât mai multe ţări cu economii dezvoltate, la început, Venitul Minim Universal (VMU). Adică toţi cei care sunt cetăţenii unui stat vor încasa o sumă lunară indiferent dacă muncesc sau nu. Experimentul în acest domeniu a fost făcut în ţările nordice ale Europei, cetăţenii încasând timp de doi ani câte 500 de euro lunar. Experimentul s-a incheiat în 2019 şi concluzia a fost că oamenii au devenit mai paşnici, mai manipulabili, mai „fericiţi şi mai sănătoşi”, dar nu a condus la reorientarea forţei de muncă. Aceiaşi măsură a fost experimentată şi de Iran în 2011, dar ca o măsură religios-socialistă. Aici n-a avut mare efect întrucât suma era foarte mică şi ca în orice dictatură nivelul de trai era scăzut.

            Ce înseamnă acest VMU? Fiecare cetăţean primeşte de la stat – „in mod gratuit (netaxabil), permanent şi nerambursabil” – o sumă fixă, după  anumite criterii (nu va fi o sumă egală pentru toată lumea): vârstă, pregătire profesională, pregatire intelectuală, creativitate, diverse talente artistice etc., în baza unui chestionar. Sumele vor fi cuprinse astfel între o valoare exemplificativă – 300 şi 1000 de euro actuali de persoană, funcţie de punctajul din chestionar, cu o reevaluare anuală (punctajul poate să crească sau să scadă funcţie de noile abilităţi/dezabilităţi). Acest sistem, când se va globaliza va conduce la o singură monedă planetară, virtuală, de tip bitcoin, cu acoperire în mediul virtual.

             Fireşte că statelor le va conveni acest lucru şi iată de ce. Păi, în primul rând bugetarii. Statul cheltuieşte lunar sume mari de bani pentru asigurarea unui loc de muncă (spaţiul, chirie, dotare, facilităţi de transport, aglomeraţie, poluare, computer, energie electrică, termică, accidente de muncă, sănătate, asigurări sociale etc.) cheltuieli de multe ori mai mari decât salariile propriu-zise. Dacă lumea munceşte de-acasă, sau nu munceşte şi stă doar acasă, aceste cheltuieli scad semnificativ pentru stat. Pe baza VMU fiecare îşi asigură acasă aceste cheltuieli de chirie, spaţiu de lucru, energie consumată, lipsă transport etc. Peste acest VMU fiecare va lua o leafă pentru munca de-acasă prin online pe baza unor comunicaţii ce se vor dezvolta exponenţial odată cu 5G, mai ales în mediul virtual, încât lumea va intra în spaţii virtuale şi va relaţiona ca şi cum ar fi la serviciu, aproape unul de celălat, deşi se vor afla, poate, la capete opuse ale planetei.

         Aceste venituri peste VMU vor fi impozitate, vor cere asigurări sociale şi medicale şi alte forme de taxe, inclusiv ale spaţiilor de lucru şi ale proprietăţilor. Ca o reacţie, piaţa imobiliară va scădea, noile construcţii de spaţii la fel, întrucât lumea se va aduna să muncească „în familie”, sau în mici comunităţi „de lucru”, împărţind spaţiile dar însumând VMU ale tuturor membrilor, pentru o mai bună eficienţă. Tot ca o reacţie, de pildă, turismul se va diminua, va ajunge un lux, ca şi transportul aerian, fiind înlocuit cu „turismul virtual”, cu „vacanţe virtuale”.

          Se vor dezvolta mijloacele care ţin lumea în casă (industria cinematografică, călătoriile „online”, industria sexului online şi robotic – care sunt deja în fază incipientă -, jocurile pe computer, sporturile făcute virtual, meciuri de fotbal generate pe teren virtual: un Messi al viitorului va juca de-acasă „din sufragerie”, echipat cu tehnologie care îi va permite să intre pe un teren din cyberspace, în faţa sutelor de milioane de spectatori 3D).

            Cei care nu vor fi bugetari, căci s-a pus şi întrebarea asta, şi vor munci la companii private – în mare parte multinaţionale, vânzări şi servicii online etc. – fireşte că vor fi impozitaţi peste VMU, la fel şi companiile care vor avea taxe suplimentare la stat. Astfel, statul va avea suficienţi bani ca să ţină lumea în case (se şi experimentează chiar în acest moment şomajul tehnic cu 75%). Spania a anunţat că va fi prima ţară care, pe fondul crizei de coronavirus, va implementa – deocamdată „cu caracter temporar” – Venitul Minim Universal).

4. Odată cu introducerea şi pe măsura dezvoltării acestor noi norme, cu o populaţie paşnică şi ţinută „în arest la domiciliu”, într-o lume total virtuală, lucrurile se vor „limpezi” (deja reţelele de socializare realizează acest fapt, deocamdată că nu la o asemenea performanţă tehnologică, au deja socializare „la distanţă” – distanţare socială – prezintă filme, poze, concerte şi evenimente live, ştiri şi televiziune live, închipuiţi-vă un Facebook peste 10 ani cu tehnologie 5G în care lumea va avea impresia că intră în spaţii virtuale ca şi cum ar fi acolo „in persona”).

            Tehnocraţia prin puterea de calcul uriaşă şi viteza 5G va crea aceste spaţii virtuale perfecte (deja grafica jocurilor pe computer e foarte aproape de asta), încât vor avea loc de pildă operaţii la distanţă prin mijlocire virtuală pentru pacienţi care se află la sute sau mii de km faţă de medicul care îi operează cu ajutorul unui robot, vor fi pe străzi maşini fără  şofer, ale comunităţii, vor dispărea maşinile personale etc. Roboţii industriali vor fi ceva comun – 90% din acoperirea forţei fizice de muncă – iar roboţii casnici şi de divertisment vor deveni la fel de banali precum sunt azi frigiderele şi consolele multimedia. Ochelarii virtuali şi lentilele de contact pentru mediul virtual – supertehnologizate şi superprogramate cu sute de aplicaţii – se vor răspândi pe scară largă şi vor lua locul smartphone-urilor. Asta, fireşte, într-un interval de 5-10-15-20 de ani, în etape. Dar deja nu mai este vorba despre science-fiction. Cine va deţine tehnologia, internetul, viteza 5G, acela va deţine puterea şi va avea putere şi asupra oamenilor.

5. Criza politică este cea care urmează. Lumea îi va vedea pe cei care au implementat tehnocraţia în locul democraţiei ca pe nişte zei care au adus pacea şi linistea planetară, fără  a realiza că s-au pierdut libertăţile fundamentale. Partidele politice sub forma actuală devin vetuste, inutile. Când ai o populaţie deja ţinută sub control, care nu mai reacţionează înafara spaţiilor virtuale – devenind „mici dumnezei pe pământ” -, ce nevoie mai ai să o mai ţii ancorată în tabere politice?! Partidele politice nu vor mai exista, cum şi celebrul „dividae et impera”, necesar controlului din aşa-zisa democraţie, nu va mai fi necesar, căci în spaţiile virtuale chiar persoana însăşi se „divide” şi „conduce”, nemaifiind nevoie de comunităţi în forma fizică.

            Nu va mai exista – de comun acord – dreptul de a alege şi de a fi ales. Liderii mondiali se vor alege singuri ca interfeţe ale unei caste, după ce se va fi ajuns la Guvernul Mondial. Căci acolo unde virtualul şi cyberspace-ul nu mai are limite şi graniţe totul se va petrece simultan la nivel global, cu un guvern unic, cu o monedă unică, cu o bancă unică şi o uriaşă  multinaţională  globală. La vârful piramidei. In jos, coborând piramida vor fi administraţii locale etc. Aici trebuie spus că şi sistemul juridic se va schimba total. Va fi unul de tip represiv, cu procese şi sentinţe virtuale, online, „de la distanţă”.

           Arestul va fi evident la domiciliu, asigurat de tehnologie, iar „deţinutul” va evolua într-un mediu virtual anume ales pentru „reeducare”. Forţele poliţieneşti vor fi dotate cu cea mai înaltă tehnologie de urmărire a persoanelor „recalcitrante”, aşa că noua ordine globală se anunţă una  liniştită , fără  războaie, crime, violuri – ca în statele de azi democratice – populaţia planetei scade în limitele admise de Guvernul Mondial (undeva la maximum două miliarde populaţie planetară, faţă de 8 miliarde cât e astăzi, după cum anunţa Oculta că e suficientă „lumea” spre a fi controlată complet), reproducerea speciei nemaifiind o necesitate, iar cyber-sexul fiind total satisfăcător. Cât despre controlul populaţiei din punct de vedere al sănătăţii, acesta se poate face cu implanturi, cipuri şi alte asemenea „gadgeturi”, care vor fi ceva banal, ca şi cum ai purta azi un inel sau un cercel, sau o proteză de şold.

          Închipuiţi-vă cum va arăta populaţia României redusă cu 90% cum pretinde Gorbaciov.

           Nimeni nu va mai şti, din noile generaţii, cum a fost înainte, cu democraţia, prin manipulare,  o vor considera o formă istorică învechită, fără conţinut şi progres, ceva la care nimeni nu va mai dori să se întoarcă, fiind generatoare de conflicte, războaie, inechităţi, „asuprirea omului de către om”, „distrugerea mediului înconjurător”, responsabilă de „încălzirea globală” şi de rapacitatea capitalismului, care a pus în pericol existenţa şi sănătatea planetei. Guvernul Mondial, fără  războaie, fără economie concurenţială, fără  inechităţi între state, va fi suficient. Ce dacă omul nu va mai fi liber? Nimeni nu-şi va da seama, nimeni nu va mai şti ce e libertatea adevărată, cea a trupului şi spiritului. Căci şi religia va fi una singură, una tehnologică, ştiinţifică, de ale cărei dogme vechile generaţii s-ar îngrozi. Se va trăi într-un uriaş comunism virtual, tehnologic, o replică la scara cyberspace a acelei lozinci cu „societatea multidezvoltată”. Şi nu vorbim de un viitor îndepărtat, în maximum 20 de ani aceste scopuri vor fi atinse”.

          Ion N.Oprea, Iaşi, 6 mai 2020.