Cum
simt
tăcerea
Târându-se
De-a lungul
pereţilor
Camerei mele
somnoroase
Mă arunc
În
primul
poem somnambul
disponibil
Şi
tule-o
frăţioare
De-a
latul
nopţii solare
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania
EREZIA CÂNTECULUI DE PRIVIGHETOARE
Istoria râde iar de noi Ce-s cu
planurile astea de doi bani pen
tru o viaţă de om Când cel mai
bun prieten e gratuit dar lipseşte
şi din programa şcolară Uneori
îl poţi găsi o dată-n piaţă Iar tu
nu vrei să rişti Şi mai eşti dotat
şi cu ochelari de cal pe deasupra
Treaba-i foarte limpede
Roua cântecului tău
privighetoare
din nou
îmi
va
pune
sufletul
pe
jar
Costel Zăgan, EREZII DE-0 CLIPĂ II
EREZIA NESFÂRŞITĂ A IUBIRII
Dimineaţa se deschide ca un clopot
îndrăgostit Limba atinge infinitul În
tre două bătăi inima rupe cântecul
sângelui în do major Te iubesc Doam
ne urlă casa din rărunchi Mâinile pipă
ie nemărginirea Albul întunecat saltă ce
rul dincolo de stele În braţele îngerilor
hainele ard muzical Ca o flacără
noaptea înghite iar totul
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II