Sursa: http://basarabialiterara.com.md

EXPOZIŢIA SUFLETUL SATULUI ROMÂNESC

Cu  ocazia Zilei Naţionale a României, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău, în colaborare cu Consiliul Raional Cahul şi Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu”, inaugurează expoziţia Sufletul satului românesc.

Expoziţia, realizată de artiştii fotografi orădeni Dancoglu Constantin şi Petrila Gheorghe, surprinde în imagini momente, chipuri şi tradiţii specifice satului românesc, încărcate de lumină, culoare şi frumuseţe. Trecute prin filtrul obiectivului aparatului de fotografiat şi prin talentul autorilor, imaginile ne conduc într-un univers pe care-l putem descoperi doar în satul românesc autentic.

Deschiderea oficială a expoziţiei va avea loc pe data de 27 noiembrie 2013, ora 10:00, în holul central al Universităţii de Stat „B. P. Hasdeu”din Cahul.

EXPOZIŢIE ŞI SIMPOZION DEDICATE LUI NICHITA STĂNESCU LA SOROCA

Cu ocazia Zilei Naţionale a României, Institutul Cultural Român Mihai Eminescu la Chişinău,  în colaborare cu  Consiliul Raional Soroca organizează, pe data de 27 noiembrie 2013, o serie de activităţi dedicate lui Nichita Stănescu la Liceul „Ion Creangă” din Soroca.

La ora 11.00 va fi inaugurată expoziţia „Nichita Stănescu – 80 de ani de la naştere”. Expoziţia a mai fost prezentată în data de 2 aprilie 2013 la Biblioteca Națională a Republicii Moldovei din Chişinău şi pe data de 2 septembrie la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Proiectul, organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Muzeul Literaturii Române și Radio România Cultural, propune publicului din Republica Moldova o călătorie în lumea poetică a lui Nichita Stănescu, cel care a spus ”Limba română este patria mea!”,  prin intermediul unei expoziţii de fotografie şi poezie, oferite de criticul Ioan Cristescu şi de artistul plastic Mircia Dumitrescu, membru-corespondent al Academiei Române.

Imediat după vernisarea expoziţiei, se va desfăşura simpozionul literar „Nichita Stănescu” în cadrul căruia directorul ICR Chişinău, acad. Valeriu Matei şi directorul adjunct al ICR Chişinău, Nichita Danilov vor prezenta ample prelegeri despre viaţa şi activitatea poetului.

Programul ICR Chişinău la Soroca se va finaliza cu lansarea cărţii lui Nichita Danilov Celălalt Nichita Ed. Tracus Arte 2013, Bucureşti, în prezenţa autorului.

EXPOZIŢIA „LUPTA CU INERŢIA – POEŢII GENERAŢIEI ‘60” DE ZIUA NATIONALA A ROMANIEI LA EDINET

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău în parteneriat cu Primăria Municipiului Chişinău, Galeriile Dana din Iaşi şi Primăria oraşului Edineţ organizează, pentru a marca Ziua Naţională a României, expoziţia „Lupta cu inerţia – Poeţii generaţiei ‘60”. Evenimentul va avea loc în Piaţa Centrală din Edineţ, miercuri, 27 noiembrie a.c., la orele 09.00. Alcătuită din 25 de bannere, expoziţia cuprinde o selecţie semnificativă din opera poetică a generației din care fac parte poeţi de pe ambele maluri ale Prutului, printre care Nicolae Labiş, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Cezar Baltag, Adrian Păunescu, Gabriela Melinescu, Leonid Dimov, Ioanid Romanescu, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Victor Teleucă, Liviu Damian, Gheorghe Vodă, Anatol Codru, Pavel Boţu şi terminând cu Gheorghe Pituţ, Ileana Mălăncioiu, Petre Stoica, Petru Cărare, Constanţa Buzea, Grigore Hagiu, Ion Vatamanu ş.a. Generaţia ‘60 îşi trage rădăcinile în epoca brutală, dramatică, neguroasă, dogmatică, dominată de proletcultism a perioadei debutului lui Nicolae Labiş, considerat drept ”primul lider autentic al literaturii postbelice”, a cărui moarte dramatică va marca destinul literaturii române în următoarele decenii. A doua etapă are ca reper debutul editorial relativ târziu al lui Nichita Stănescu (la vârsta de 28 de ani) cu volumul Sensul iubirii, urmat de debutul lui Marin Sorescu din 1964, cu volumul Singur printre poeţi, cu care începe o altă etapă a luptei cu inerţia, cea legată de revoluţionarea limbajului poetic. Un  fenomen similar a avut loc şi pe malul stâng al Prutului, odată cu intrarea în arena literară a generaţiei lui Grigore Vieru. şi aici canoanele au fost sparte, fiind pregătit terenul pentru evenimentele ce urmau să se desfăşoare la sfârşitul anilor optzeci, trecerea la alfabetul latin şi decretarea limbii române ca limbă oficială. „Vieru şi generaţia sa reprezintă pentru  această provincie românească năpăstuită mereu de istorie – spune acad Eugen Simion – ceea ce a fost la începutul secolului generaţia lui Goga, pentru Transilvania. Similitudinea de destin are şi o prelungire în plan poetic. Sub presiunea circumstanţelor, poezia se întoarce la un limbaj mai simplu şi îşi asumă în chip deliberat un mesianism naţional pe care, în condiţii normale, lirismul pur îl evită. Acest poet născut de miresmele şi durerile pământului său, aşezat  după o vorbă cunoscută  în calea răutăţilor, nu se ruşinează să-şi poarte tragedia şi iubirea pe faţă.” Biografiile lor consună la unison cu aspiraţiile naţiunii pe care au reprezentat-o. Calităţile şi slăbiciunile lor s-au suprapus peste cele ale poporului din care această generaţie face parte. De aici pleacă şi receptarea cu totul extraordinară a operei şi personalităţii mai multor reprezentanţi ai acestei generaţii, cum ar fi Labiş Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Marin Sorescu ş.a. Mesajul lor poetic a fost receptat de inconştientul colectiv şi conservat acolo pentru mult timp naţiunea i-a primit „în sânul eternităţii ei” cu braţele deschise.

[…]

Articol complet la http://basarabialiterara.com.md/?p=16745