Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 5 (125), Mai 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Integrala manuscriselor Dimitrie Cantemir

Primit pentru publicare: 16 Mai 2019
Autor: Ion N. OPREA, Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul
Publicat: 16 Mai. 2019
© Ion N. Oprea, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

Cu subliniera: „a se vedea în revista Luceafărul-Botoşani, „Ne-am găsit neamurile: suntem de aceeaşi origine, români,  cu Putin , vecinul de la răsărit”, 11 octombrie 2015; „Dimitrie Cantemir nu doar la noi acasă… „Integrala manuscriselor Cantemir”, 17 martie 2017, ambele de Ion N. Oprea; „Mare act de cultură: „Integrala manuscriselor Cantemir” de Mihai Horga, 14 noiembrie 2017”.

„Descrierea Moldovei”, moldoveni, vă recunoaşteţi morvurile, cum le descrie Dimitrie Cantemir?

„…Mărturisesc sincer că, în  afară de credinţa orodoxă şi de ospitalitate, cu greu am putea găsi printre moravurile moldovenilor ce să lăudăm pe bună dreptate. Toate viciile care se întâlnesc la ceilalţi oameni stăpânesc şi pe moldoveni, dacă nu totdeauna în mai mare măsură, cu siguranţă, însă, nu în mai mică;  calităţile lor, dimpotrivă sunt rare şi, cum sunt lipsiţi atât de o bună învăţătură cât şi de exerciţiul virtuţilor, cu greu vei găsi un om care să strălucească prin virtuţi faţă de ceilalţi, afară doar dacă l-a ajutat o fericită înzestrare din naştere. Îngâmfarea le este mamă şi trufia soră;  dacă un moldovean are un cal de soi şi arme mai de fală, crede că nimeni nu-l întrece, nu se va da înlături să se lupte nici cu Dumnezeu, dacă e nevoie”…

… „sunt glumeţi şi veseli, iar inima nu o au prea departe de gură, dar aşa cum uită lesne duşmăniile, tot astfel nu păstrează prea mult prieteniile. De beţie nici nu se dau înlături, nici nu se prăpădesc după ea; plăcerea lor cea mare este totuşi să întindă mese  de la a şasea oră din zi până la trei noaptea, uneori chiar până în zorii zilei, şi să se îndoape cu vin până ce varsă. Totuşi, nu fac asta în fiecare zi, ci numai în zilele de sărbătoare sau pe timp urât de iarnă, când frigul închide pe locuitori între pereţii odăilor şi-i îndeamnă să-şi încălzească  mădularele cu vin”.

„…Trag foarte bine cu săgeata, ştiu să arunce chiar şi suliţa, dar treabă mai bună au făcut  întotdeauna cu sabia, de puşcă nu se folosesc decât vânătorii, căci socotesc că nu este lucru de cinste să întrebuinţeze împotriva duşmanului o armă la folosirea căreia nu se cere nici un fel de îndemânare şi nici o  vitejie. La primul lor atac se arată totdeauna foarte aprigi, la al doilea mai moi, respinşi şi de astă dată, rareori îndrăznesc să atace şi a treia oară. Totuşi au învăţat de la tătari să se întoarcă din fugă şi cu acest meşteşug nu o dată au smuls victoria duşmanului învingător”.

„…Nu cunosc nici un fel de măsură, când le merge bine, se  îngâmfă; când le merge rău, se descurajează. La prima vedere nimic nu le pare greu;  dacă se iveşte cea mai mică greutate, se tulbură, nu ştiu ce să facă şi, în sfârşit, dacă văd că încercările lor sunt zadarnice, sunt cuprinşi de căinţă, târzie însă, de ce-au făcut”.

„…Adulterele sunt rare la ei, dar tinerii socotesc că nu e de ruşine, ci de laudă  ca, până se căsătoresc, să facă dragoste într-ascuns, ca şi cum ar fi dezlegaţi de orice lege”.

„…Totuşi trebuie să fie lăudată şi ridicată tot timpul în slăvi ospitalitatea pe care o arată străinilor şi drumeţilor.  Într-adevăr, cu toate că sunt foarte săraci din pricina vecinătăţii cu tătarii, totuşi nu refuză niciodată oaspetelui pâine şi găzduire, hrănindu-l şi pe el şi caii lui timp de trei  zile fără nici o plată”.

„…La ei în Moldova de Sus furturile sunt puţine sau nu sunt deloc, faţă de domn s-au dovedit totdeauna credincioşi şi, dacă şi pe ei i-au  muncit unele dihonii lăuntrice, focul n-a pornit de nicăieri, decât de la boierii din Moldova de Jos. Îşi păstrează curăţenia trupească şi moravurile frumoase chiar şi înainte de căsătorie, ceea ce rar vei găsi la  moldovenii din Ţara de Jos. Sunt mai pricepuţi decât ceilalţi la conducerea treburilor obşteşti. Îşi îngrijesc mai bine avutul, îndeplinesc poruncile ce li se dau cu cea mai mare râvnă, dar faţă de oaspeţi sunt cu mult mai socotiţi decât locuitorii din  Moldova de Jos”.

Pentru conformitate, Ion N. Oprea,  15 mai 2019.