Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.5 (149), Mai 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Intelectuali (din Est) la cratiță

Primit pentru publicare: 14 Mai 2021
Autor:  Octavia BUHOCIU
Publicat: 14 Mai 2021
© Octavia Buhociu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

 Intelectuali (din Est) la cratiță

Cam acesta-i titlul unei cărți apărute la Humanitas în 2012, Ioana Pârvulescu semnând prefața, schițele de portret ale intelectualilor respectivi, concepția și coordonarea editorială  a volumului. Ilustrațiile aparțin lui Mihai Coșulețu. Numele și prenumele intelectualilor , 20 la număr, le găsiți pe fotografia primei coperți alăturate textului. Prejudecată sau nu, scriitorii, artiștii, intelectualii sunt imaginați, văzuți trăind în sfere înalte, în turnul lor de fildeș, departe de viața într-o bucătărie, de exemplu. Această carte este dovada contrarie.  Cel puțin pentru cei ce au răspuns indemnului editurii. Și sunt și vreo 50 de rețete, suficient de corect și explicit prezentate de autorii lor : prăjitură cu vișine (Oana Pellea), halva turcească, rețeta sărăciei (Gabriel Liiceanu), pasta de pește ( Ioana Pârvulescu), mâncare de gutui (Mircea Cărtărescu), budinca de pâine (Adriana Bittel), cozonaci năsăudeni (Ioana Nicolae), ciorba de praz (Marius Chivu),…și tot așa înainte că-mi lasă gura apă. Rețetele au o notă specifică , respectă obiceiurile din familiile respective, e posibil  să se deosebească de ce-i într-o carte de bucate cunoscută de noi.
E și o carte de amintiri.
Livius Ciocârlie (eseist și prozator din Timișoara) recunoaște că are gusturi țărănești (mămăligă cu brânză și unt sau ouă), mai precis șvăbești prin vinurile din Budapesta și Viena ; dar mergând spre Orșova, aprecia mâncărurile turcești : pilaf, dovleac turcesc, halva, baclava, alviță, rahat, bragă…

Neagu Djuvara, preferatul meu- puțin spus, a trăit mai mult de jumătate de viață în Franța, nu a fost un gourmet (cel ce apreciază calitatea mâncării și a vinului), ci un gourmand (lacom). De la 45 ani, când a ajuns în Africa, a fost propriul său bucătar : o mâncare sobră, dar un stil francez , adică : o bucată de carne prăjită, la grătar sau pe plită, o supă, o salată și un iaurt. A învățat să facă pandișpan, copil fiind, dar, ca elev  intern în Franța, nu a mai avut condiții de exersat…

Mircea Cărtărescu :  mama lui gătea zilnic, nu avea nici frigider nici răcitor : ciorbe, ciulamale, tocănițe. Lui îi plăceau clătitele, dar tigaia mamei era neagră, arsă , se făcea fum în bucătărie… el oricum mânca zece-cincisprezece bucăți rulate cu puțină marmeladă… Ciulamaua, spanacul cu un ou prăjit deasupra, chiftelele marinate, nici cu bătaie nu le mânca…și așa mai departe…
Și tot așa, dar mai diferit, până la 20. 280 pagini.
Primăvara- vara ce urmează, după lectură, puteți încerca să și  vedeți ce le plăcea /place să mănânce acestor 50 de intelectuali, artiști, scriitori. 

Hai,(că tot nu l-am folosit până acum ) să vă ajut  puțin, dacă nu găsiți cartea  :
https://ro.scribd.com/document/321388878/intelectuali-la-cratiță-pdf