Între prietenie și iubire Pentru prietenie calină, cală, Ajunge o cutie poștală, Pentru ură și pentru prostie Nu ajunge o galaxie. Frumoși noi suntem chiar din născare, Ajungem uneori stâlpi de sare, Sodoma, Gomora, nu ne învață, Iubirii, urii nu le-ajunge o viață. *** Foarte tare basamacul, Îl beau lupul și cazacul, stă lungit în Mauzoleu un chelos cu cord de zmeu, iar la coadă, proletari , ori naivi, ori foști căprari, stă Vasilii blând în Piață, mai respiră el o viață, joacă multă-n jur, doar paza neclintită ca o rază ne asigură, nimic nu se schimbă fără click. Moscova ar crede-n lacrimi, De-ar veni ai lumii sacrii și adevărați profeți, fără logosuri, poveți, un chinez mai înțelept, un Confucius blond și drept. *** Iubesc mai mult iubirea-n sine, Decât pe cei pe care îi iubesc, Puteți să-mi azvârliți oricare vine, Iubirea este legământ ceresc. De aceea anii se adună, poate, Prea mulți și prea zadarnici, tot mai sper, Că este Cineva ce leagă toate Iubirile în strălucitul Giuvaer. Pe acela eu l-oi dărui odată, Cu sufletul, cu răsuflarea ferecată. BORIS MARIAN
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania